Peter Magyar, figura tot mai proeminentă a opoziției din Ungaria, a anunțat că, odată ajuns la putere, va convoca un referendum obligatoriu privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Propunerea sa vine pe fondul unui context intern polarizat și al unei poziționări externe controversate a actualului guvern condus de Viktor Orban, perceput drept cel mai prietenos lider european față de regimul de la Kremlin.
„Ungaria va fi din nou un aliat NATO mândru și de încredere. Ungaria va fi din nou un membru cu drepturi depline al UE”, a declarat Magyar în fața susținătorilor, promițând să „reseteze complet relațiile externe ale țării”.
Un referendum adevărat, nu o „consultare națională” în stil Orban
Diferența esențială între planul lui Magyar și politica actuală a guvernului constă în caracterul juridic al votului popular. Dacă Viktor Orban s-a obișnuit să organizeze consultări fără caracter obligatoriu – adesea criticate pentru formulările tendențioase și participarea redusă – Magyar promite un referendum veritabil, care să reflecte voința reală a cetățenilor.
Un exemplu grăitor al acestor „consultări” orchestrate de Orban este sondajul din 2023 pe tema migrației, în care doar 20% dintre cetățeni au participat, dar 99% dintre aceștia au spus „nu” presupusului plan european de a construi „ghetouri de migranți” în Ungaria.
Poziționări diametral opuse față de Ucraina
Declarațiile lui Peter Magyar vin ca o reacție directă la linia politică dusă de Viktor Orban în privința Ucrainei, o linie care a stârnit critici dure atât în UE, cât și în NATO. Premierul ungar a blocat sau întârziat constant pachetele de sprijin financiar și militar destinate Kievului și a avertizat că o eventuală aderare a Ucrainei la UE ar „distruge” Ungaria.
Această abordare este însă din ce în ce mai contestată inclusiv la nivel intern. Potrivit unui sondaj publicat pe 7 aprilie de Institutul Republikon, o majoritate restrânsă a maghiarilor susține aderarea Ucrainei în UE. Un semnal clar că percepția publică începe să se distanțeze de retorica anti-Kiev promovată de actualul executiv.
Magyar – alternativa pro-europeană?
Într-un gest simbolic, Peter Magyar a vizitat Kievul pe 11 iulie 2024, semnalând clar intenția de a repoziționa Ungaria pe axa euro-atlantică. În discursurile sale, acesta promite să readucă țara în rândul statelor „demne de încrederea aliaților”.
Această repoziționare devine cu atât mai relevantă cu cât procesul de aderare al Ucrainei a intrat într-o nouă fază: după obținerea statutului de candidat în 2022, Kievul a început negocierile de aderare în iunie 2024, iar liderii europeni și-au propus ca termen limită anul 2030. În acest context, veto-ul Ungariei poate deveni o armă de blocaj sau un instrument de negociere, în funcție de cine va deține frâiele puterii la Budapesta.
O miză dublă: Ucraina și viitorul Ungariei
Propunerea lui Peter Magyar nu este doar o chestiune de politică externă, ci și un test de direcție pentru viitorul Ungariei. Alegerile din 2026 se anunță decisive: vor continua maghiarii să urmeze calea naționalismului izolaționist sau vor alege o reîntoarcere la valorile europene și la o politică externă previzibilă?
