Oamenii care locuiesc în orașele Europei se confruntă cu schimbările climatice

Noi boli infecțioase, mai multe alergii și valuri de căldură mai dure și mai frecvente: schimbările climatice lovesc puternic orașele din întreaga lume potrivit dpa. În Europa, efectele sunt variate, arată un studiu, dar toate au în comun unele probleme, începând cu nevoia de umbră și copaci.

De Stefan Parsch, dpa

Schimbările climatice lovesc orașele Europei puternic și rapid, publicul fiind afectat de temperaturi neobișnuite.

Oamenii mor, neobișnuiți cu căldura bruscă.

Mortalitatea legată de căldură în orașe a crescut cu o medie de 82 de decese la un milion de locuitori între 2015 și 2024, comparativ cu perioada 1991 și 2000.

Europa de Sud a fost afectată semnificativ mai grav, arată Raportul orașelor europene din 2026 al revistei The Lancet.

Între timp, orașele nordice se confruntă cu creșterea numărului de polen alergenic și bacterii Vibrio, plus pierderea copacilor, spune echipa condusă de Cathryn Tonne și José Chen-Xu de la ISGlobal din Barcelona.

Orașele trebuie să preia conducerea

„Orașele joacă un rol central în combaterea schimbărilor climatice prin implementarea unor măsuri de adaptare și atenuare care creează comunități rezistente și cu emisii reduse de carbon, consolidează economia locală și îmbunătățesc sănătatea publică”, spun autorii.

În aproape toate – 98,7% – dintre orașele studiate, mortalitatea legată de căldură a crescut între 2015 și 2024 comparativ cu perioada 1991-2000.

În timp ce în Europa de Vest au existat o medie de 64 de decese suplimentare la un milion de locuitori, calculele pentru Europa de Sud au arătat cu 132 de decese în plus – o creștere de 161%.

Fumul toxic provenit de la incendiile de vegetație

Numărul de zile în care locuitorii orașelor au fost expuși la fum toxic provenit din incendiile de vegetație a crescut în puțin sub 10% dintre orașe între 2003 și 2023, dar a scăzut în aproximativ 4% dintre orașe.

În întreaga Europă, statisticile arată o creștere de 7%. Orașele din sudul și estul Europei au fost afectate în mod special de această creștere, spun cercetătorii care au folosit 28 de indicatori pentru a examina tendințele climatice legate de sănătate în peste 800 de orașe europene, folosind date Eurostat și alte surse.

Clima mai caldă duce, de asemenea, la o creștere a bolilor infecțioase considerate anterior tropicale, deoarece țânțarii care le transmit se stabilesc din ce în ce mai mult în Europa.

Per total, riscul mediu de transmitere a febrei dengue în orașele europene a crescut cu 111% între 2015 și 2024, comparativ cu perioada 1981-2010. Cea mai accentuată creștere a fost înregistrată în orașele Europei de Est (cu 369%), urmate de Europa de Vest (cu 159%).

Tendințe similare au fost observate și în cazul virusurilor chikungunya și Zika.

Locurile mai răcoroase nu sunt imune. În Germania, studiul indică o creștere cu 60% a transmiterii bacteriei Vibrio – care nu provoacă holeră – între 2015 și 2024, comparativ cu perioada 1982-2010. Bacteriile Vibrio se găsesc de obicei în apa sărată caldă, ceea ce înseamnă că orașele de coastă de la Marea Nordului și Marea Baltică sunt afectate.

Faptul că aceste bacterii vibrio găsesc condiții adecvate pentru reproducere în apele arată că regiunile și mai nordice se confruntă cu riscuri pentru sănătate legate de climă.

Polenul îi deranjează pe mulți

La fel ca alte orașe din Europa de Nord și de Vest, orașele germane sunt din ce în ce mai afectate de polen, care declanșează alergii la mulți oameni. Între 2015 și 2024, nivelurile de polen de mesteacăn din Europa de Vest au fost semnificativ mai mari decât în ​​perioada 1991-2000; Berlinul, cu o creștere de 66%, și Bruxellesul, cu o creștere de 82%, sunt menționate în mod special.

În Europa de Est, creșterea a fost în unele cazuri de peste 100%. Creșterea polenului de măslin în Spania și a polenului de arin în Europa de Est a fost la fel de mare.

Cu toate acestea, copacii servesc și ca mijloc de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. „Copacii urbani – un element esențial al spațiilor verzi urbane – îndeplinesc funcții ecosistemice importante care aduc beneficii directe sănătății prin reducerea stresului termic, îmbunătățirea calității aerului și promovarea bunăstării mintale”, se arată în studiu.

Este un motiv de îngrijorare faptul că suprafața arborilor din orașele germane a scăzut în medie cu puțin sub 2% între 2000 și 2020. Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite recomandă un prag minim de 30% pentru acoperirea coronamentului arborilor. Doar 14% dintre orașele din Europa îndeplinesc acest obiectiv.

Facebook

Comentarii