Uniunea Europeană a făcut un pas decisiv pentru a contracara utilizarea migranților ca instrumente de presiune politică din partea regimurilor ostile. Un nou raport al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA) subliniază că cele 27 de state membre pot acționa coordonat prin intermediul pactului comun privind migrația și azilul, care va intra în vigoare la mijlocul anului 2026.
Soluții legale împotriva instrumentalizării migranților
Potrivit FRA, migranții nu sunt conștienți că sunt folosiți în scopuri politice. Uniunea Europeană are, însă, mijloace clare pentru a contracara acest fenomen: de la restricționarea vizelor pentru cetățenii din statele implicate în aceste operațiuni, până la revocarea licențelor companiilor de transport care facilitează migrația orchestrată.
Directoarea FRA, Sirpa Rautio, atrage atenția că responsabilitatea nu trebuie transferată asupra refugiaților, ci asupra „actorilor ostili” care declanșează aceste presiuni hibride.
Accelerarea procedurilor, cheia eficienței noului pact
FRA subliniază că aplicarea rapidă a noii legislații este esențială. Returnarea solicitanților de azil ale căror cereri au fost respinse trebuie realizată „în câteva săptămâni” pentru ca presiunea politică să nu își atingă obiectivul.
În prezent, mai puțin de 20% dintre deciziile de expulzare sunt puse în aplicare la nivelul UE, ceea ce slăbește încrederea în sistemul de azil.
Avertisment privind riscul militarizării frontierelor UE
Raportul trage un semnal de alarmă cu privire la tendința de militarizare a frontierelor externe ale Uniunii. Deși protejarea granițelor este un drept suveran al fiecărui stat membru, FRA avertizează că gestionarea disproporționată riscă să încalce drepturile fundamentale.
Exemplele recente sunt alarmante:
- Polonia a adoptat în 2023 o lege care permite utilizarea armelor de foc la frontieră.
- Grecia a condamnat 103 migranți în 2020, inclusiv minori neînsoțiți, după ce aceștia au fost încurajați de Turcia să treacă granița.
- Lituania menține starea de urgență în urma afluxului orchestrat de Belarus în 2021, aplicând detenții automate și interzicând cererile de azil — măsuri contrare legislației UE, conform unei decizii a Curții de Justiție din 2022.
Decese și intimidări la frontierele externe ale UE
Consecințele politicilor dure se văd în statisticile tragice: între 2023 și 2024, cel puțin 60 de migranți au murit de-a lungul frontierei UE cu Belarus, cei mai mulți din cauza hipotermiei. În același timp, organizațiile non-guvernamentale care ofereau asistență au fost vizate de acțiuni de intimidare din partea autorităților.
