Europa își redefinește politica de mobilitate și securitate, într-un context marcat de migrație, atacuri hibride și tensiuni geopolitice tot mai mari. Parlamentul European a aprobat un nou mecanism care permite Comisiei Europene să suspende regimul de călătorii fără viză pentru cetățenii țărilor terțe, atunci când sunt identificate amenințări serioase la adresa securității interne a Uniunii.
Parlamentul European aprobă noul mecanism de control al vizelor
Cu 518 voturi pentru, 96 împotrivă și 24 de abțineri, eurodeputații au susținut reforma ce oferă Comisiei Europene posibilitatea de a reintroduce vizele chiar și pentru șederile scurte, de până la 90 de zile. Decizia vine pe fondul unei creșteri a riscurilor hibride și a migrației necontrolate, considerată de liderii europeni o amenințare directă la adresa stabilității și siguranței blocului comunitar.
Noile reguli stabilesc că reintroducerea vizelor poate fi inițial temporară, până la finalizarea investigațiilor sau a negocierilor diplomatice, dar poate deveni permanentă dacă problemele persistă.
Criterii stricte pentru reintroducerea vizelor
Printre motivele care pot duce la suspendarea regimului fără viză se numără:
- creșterea semnificativă a numărului de infracțiuni comise de cetățenii țării respective,
- rata ridicată a refuzurilor de azil,
- creșterea numărului de persoane care depășesc perioada legală de ședere,
- sau refuzurile repetate la intrarea în spațiul Schengen.
Totodată, a fost stabilit un nou prag de referință: dacă rata de recunoaștere a cererilor de azil scade sub 20%, Comisia poate declanșa procedura de suspendare a regimului fără viză.
Amenințările hibride și „pașapoartele de aur”, vizate de noua lege
Reforma extinde și motivele pentru care un stat terț poate fi sancționat. Printre acestea se află:
- instrumentalizarea migranților în scopuri politice (o formă de amenințare hibridă),
- programele de cetățenie pentru investitori – cunoscute sub denumirea de „pașapoarte de aur”,
- neconformarea cu politica de vize a Uniunii Europene,
- încălcarea dreptului internațional umanitar,
- nerespectarea hotărârilor instanțelor internaționale.
Noile reguli vor fi aplicate inclusiv diplomaților și funcționarilor străini, un pas semnificativ spre restrângerea privilegiilor de care se bucurau până acum.
Reacții politice: între securitate și valori europene
Raportorul sloven Matjaž Nemec a declarat că mecanismul adoptat „întărește angajamentul Uniunii Europene față de drepturile omului și de respectarea dreptului internațional”. În schimb, Ana Miguel Pedro, negociatoarea Partidului Popular European, a subliniat că decizia „trimite un semnal clar țărilor partenere care nu cooperează suficient în combaterea amenințărilor și a migrației ilegale.”
Criticii reformei susțin însă că Uniunea Europeană „se închide tot mai mult în sine”, preferând excluderea și limitarea libertății de mișcare în numele securității.
Luxemburg avertizează: un pas înapoi pentru proiectul european
Cu puțin timp înaintea votului, premierul Luxemburgului, Luc Frieden, a avertizat că reintroducerea controalelor la frontiere ar putea deveni „o povară pentru economie și un regres pentru valorile fundamentale ale proiectului european.”
