Într-un interviu acordat publicației bruxelleze POLITICO, Președintele României, Nicușor Dan, recunoaște că relația transatlantică traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Este prima mare ieșire publică pe teme de politică externă a șefului statului, de la preluarea mandatului.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a forțat Europa să își regândească rapid relația cu principalul său aliat strategic. Pentru statele de pe flancul estic al Uniunii Europene, inclusiv România, schimbarea de ton de la Washington nu este doar o problemă diplomatică, ci una de securitate, valori și viitor politic.
Relația Europa–SUA după revenirea lui Trump
Donald Trump a redus ajutorul financiar și militar pentru Ucraina, a impus tarife comerciale Uniunii Europene și a atacat verbal liderii europeni, catalogându-i drept „slabi”. În paralel, administrația americană a transmis semnale clare privind sprijinirea partidelor populiste europene, în special a celor cu discurs anti-imigrație.
„Lumea s-a schimbat”, a declarat Nicușor Dan în interviul acordat la Bruxelles. „Am trecut de la un mod moral de a face lucrurile la unul pragmatic și economic.”
Influența SUA asupra politicii europene, o linie roșie
Potrivit președintelui român, este acceptabil ca politicienii americani să își exprime opiniile despre Europa. Devine însă problematic dacă aceste opinii se transformă în tentative de influențare nedemocratică a proceselor politice interne.
Acesta a avertizat că finanțarea presei sau a campaniilor politice din interiorul statelor europene ar reprezenta un precedent periculos, comparabil cu metodele utilizate de Rusia.
România, aliat strategic într-un context fragil
Relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru România, stat aflat la granița cu Ucraina și gazdă a unei baze NATO majore și a unui sistem american de apărare antirachetă. Cu toate acestea, anunțul privind retragerea a 800 de militari americani a generat îngrijorări la București.
Nicușor Dan consideră că Europa și SUA rămân aliați naturali, dar admite că actuala perioadă este una de tranziție, marcată de neîncredere și divergențe strategice.
Slăbiciunile Europei și sprijinul pentru Ucraina
Întrebat dacă Donald Trump are dreptate când spune că liderii europeni sunt „slabi”, președintele României a recunoscut că Europa este adesea lentă în luarea deciziilor. Totuși, a subliniat că Uniunea Europeană reușește, în cele din urmă, să adopte măsuri importante.
Un exemplu este acordul privind împrumutul comun de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, decizie care va menține Kievul în luptă în următorii doi ani.
Pacea în Ucraina, încă departe
Deși Trump insistă pentru un armistițiu rapid, Nicușor Dan se declară pesimist pe termen scurt. În opinia sa, Rusia nu este interesată de pace în acest moment, mizând pe câștiguri teritoriale suplimentare.
„Orice pace în care agresorul este recompensat nu este bună pentru Europa și pentru securitatea globală”, a avertizat președintele român, subliniind că decizia finală aparține exclusiv Ucrainei.
Rolul României în sprijinirea Ucrainei
România joacă un rol esențial ca hub logistic pentru Ucraina, prin portul Constanța, și este implicată în instruirea militarilor ucraineni și în operațiuni de deminare în Marea Neagră. Deși dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc de mai multe ori, autoritățile de la București susțin că nu a existat o intenție directă de atac.
Corupția, populismul și criza de încredere
Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale din luna mai într-un context tensionat, după anularea scrutinului din 2024 din cauza suspiciunilor de interferență rusă. Decizia a amplificat neîncrederea publicului în instituțiile statului și a alimentat ascensiunea extremei drepte.
Președintele recunoaște că lupta împotriva corupției nu a avansat suficient în primele luni de mandat, dar promite reforme în justiție și mai multă transparență.
Dezinformarea rusă, o amenințare regională
Dan avertizează că România nu este un caz izolat în privința campaniilor de dezinformare. Potrivit lui, statele europene se confruntă cu atacuri similare, iar combaterea fake news-ului rămâne o provocare majoră.
„Dacă o informație falsă ajunge la sute de mii de oameni, corectarea ulterioară nu mai are același impact”, a spus președintele.
Europa, între democrație și populism
În final, Nicușor Dan consideră că soluția împotriva populismului constă în apropierea politicienilor de cetățeni și renunțarea la discursul care pune toate deciziile nepopulare pe seama Bruxelles-ului. Politica europeană este un proces democratic real, chiar dacă, uneori, dezbaterile „durează prea mult”.
