Negocierile bilaterale dintre Ucraina și Rusia s-au reluat luni la Istanbul, sub mediere turcă.Conform unei surse din cadrul delegației ucrainene, citate de AFP, Kievul vine cu o „agendă clară” și cu „disponibilitatea de a face pași importanți în vederea păcii”.
Ucraina subliniază însă că o eventuală evoluție pozitivă depinde de flexibilitatea părții ruse. „Dacă (rușii) sunt gata să meargă înainte și nu să repete aceleași ultimatumuri, atunci am putea avea acolo vești bune și mari”, a declarat sursa, sub protecția anonimatului.
Lipsa de transparență din partea Rusiei persistă
Potrivit aceleiași surse, delegația ucraineană nu cunoaște poziția pe care Moscova intenționează să o susțină la masa negocierilor. Informațiile nu au fost comunicate nici Ucrainei, nici Turciei, nici partenerilor occidentali, inclusiv Statelor Unite. În absența unor indicații clare din partea Rusiei, gradul de predictibilitate al discuțiilor este limitat.
Coordonare diplomatică înaintea reuniunii
Înainte de întâlnirea cu delegația rusă, oficialii ucraineni au avut discuții cu reprezentanți ai Germaniei, Italiei și Marii Britanii pentru coordonarea pozițiilor. Informația a fost confirmată de Ministerul de Externe de la Kiev. Mișcarea reflectă o strategie diplomatică atentă a Ucrainei, care continuă să se alinieze cu aliații săi principali din Europa de Vest.
Contextul negocierilor de la Istanbul
Întâlnirea de luni este prima de acest fel după dialogul direct din 16 mai, desfășurat în același format bilateral. Turcia și-a menținut rolul de facilitator, mizând pe relațiile pe care le are atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Rămâne de văzut în ce măsură va putea transforma această platformă într-un cadru eficient de dialog.
Perspective rezervate
Reluarea discuțiilor nu presupune automat apropierea de un acord. Pozițiile celor două părți rămân, în mare parte, divergente. Lipsa de transparență a Rusiei și caracterul incert al propunerilor concrete reduc probabilitatea unor progrese semnificative pe termen scurt.
Totuși, menținerea contactului la nivel bilateral și implicarea unui mediator regional pot contribui la stabilizarea canalelor de comunicare, într-un context marcat de stagnare militară și presiuni internaționale sporite.
