Europa de Est se confruntă cu un nou val de tensiuni după ce diplomații europeni au transmis ieri Kremlinului un avertisment fără precedent: NATO este pregătită să răspundă cu forță maximă la încălcările spațiului aerian, inclusiv prin doborârea avioanelor rusești. Mesajul a fost transmis în cadrul unei întâlniri tensionate desfășurate la Moscova, unde reprezentanții Marii Britanii, Franței și Germaniei au ridicat problema unei incursiuni recente a trei avioane MiG-31 deasupra Estoniei.
Întâlnirea de la Moscova: Avertisment direct către Kremlin
Potrivit unor oficiali citați de Bloomberg, europenii au concluzionat că încălcarea a fost o tactică deliberată ordonată de la Moscova. De partea cealaltă, oficialii ruși au negat acuzațiile, insistând că zborurile respectă normele internaționale și că incidentul cu dronele intrate în Polonia ar fi fost doar o eroare.
Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat desfășurarea discuțiilor și a subliniat că Berlinul își coordonează poziția cu Parisul, Londra și Varșovia, sprijinind „toate măsurile necesare” pentru apărarea flancului estic.
Incursiuni repetate și reacții europene
Membrii estici ai NATO au raportat o serie de încălcări în ultimele săptămâni, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina. Situația a determinat Polonia și Estonia să invoce Articolul 4 al NATO, care prevede consultări între aliați în caz de amenințare, mecanism rar utilizat în istoria organizației.
Și Danemarca ia în considerare acest pas, după atacurile cu drone care au perturbat traficul aerian. „Intenția este de a crea diviziune și de a ne face să ne speriem”, a declarat ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard.
România, vulnerabilă în fața testelor rusești
România a fost și ea pusă la încercare pe 13 septembrie, când o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al țării și a fost monitorizată timp de 50 de minute. Două avioane F-16 au urmărit aparatul, însă autoritățile au decis să nu îl doboare, invocând riscul de cădere a resturilor.
„Credibilitatea ta este în joc”, a avertizat fostul președinte Traian Băsescu, criticând decizia autorităților de la București. CSAT a aprobat abia ulterior regulile de angajament pentru astfel de situații, însă problema lipsei de fonduri și echipamente rămâne una majoră.
Escaladare hibridă și dilema NATO
Experții în securitate atrag atenția că Rusia nu mizează neapărat pe un atac convențional, ci pe o strategie hibridă, cu acțiuni ambigue menite să testeze solidaritatea NATO și să submineze unitatea europeană.
„Rusia ne testează pregătirea și angajamentul de a riposta”, a declarat președintele lituanian Gitanas Nauseda. El a subliniat că o reacție rapidă și solidară este esențială pentru credibilitatea alianței.
În acest context, NATO se află la un punct critic: trebuie să transmită un mesaj ferm Kremlinului și să protejeze statele membre, dar fără a declanșa o escaladare directă care ar putea transforma confruntarea hibridă într-un conflict militar deschis.
