Autoritățile Republicii Moldova au intensificat lupta împotriva propagandei și influenței oligarhilor, retrăgând joi licențele de emisie a cinci posturi TV.
Potrivit agenției EFE, aceste acțiuni au fost motivate de presupuse legături ale posturilor TV cu Vladímir Plahotniuc și Ilan Șor, doi dintre cei mai controversați oligarhi din Moldova. Printre posturile afectate se numără Canal Unu în Moldova, Akchent TV, Orizont TB, Canal 2 și Canal 3, care nu au furnizat informații despre finanțarea lor către Consiliul pentru Promovarea Proiectelor de Investiții, conform agenției Moldpres.
Potrivit informațiilor furnizate de agenția Moldpres, aceste posturi TV nu au prezentat informații legate de finanțarea lor către Consiliul pentru Promovarea Proiectelor de Investiții. Guvernul de la Chișinău a motivat această decizie și prin detectarea legăturilor acestor posturi cu Ilan Șor, a cărui formațiune politică pro-rusă a fost recent desființată, și cu Vladimir Plahotniuc.
Această acțiune vine în contextul în care Chișinăul a interzis, în anul precedent, alte șase posturi TV, precum și 31 de site-uri, considerate a „altera spațiul informațional”. Alexandru Musteața, directorul Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, a susținut că acestea sunt controlate direct din Rusia, însă Moscova a negat aceste acuzații, acuzând Chișinăul de măsuri ostile și de încălcarea drepturilor minorității rusofone.
Într-o declarație recentă, președinta Maia Sandu a acuzat Rusia că încearcă să destabilizeze Republica Moldova prin mijloace de propagandă. Maia Sandu urmărește realegerea la scrutinul prezidențial din 20 octombrie, când se va desfășura și un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană.
Secretarul de stat american, Antony Blinken, aflat în vizită la Chișinău, a anunțat că Statele Unite vor impune sancțiuni împotriva celor care încearcă să submineze instituțiile democratice ale Republicii Moldova.
În replică, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Occidentul încearcă să transforme Republica Moldova în „viitoarea Ucraină”, exprimând astfel temerile Moscovei legate de influența occidentală în regiune.
