UE pune presiune pe Kiev după izbucnirea unuia dintre cele mai mari scandaluri de corupție din ultimii ani, cerând garanții concrete privind modul în care vor fi folosite fondurile europene destinate sectorului energetic. Dezvăluirile privind o schemă de mită de 100 de milioane de dolari au declanșat un val de îngrijorări în capitalele europene, iar Bruxelles-ul solicită acum reforme urgente și transparență maximă, relatează POLITICO.
UE vrea garanții clare înainte de noi finanțări
Ancheta anticorupție prezentată săptămâna aceasta de agențiile ucrainene a scos la iveală implicarea unor apropiați ai președintelui Volodimir Zelenski într-un sistem de șpagă legat de contracte din sectorul energetic. Ca răspuns, Zelenski a sancționat un fost partener de afaceri și a destituit mai mulți miniștri.
Reacțiile europene sunt împărțite: pentru unii, investigația demonstrează independența instituțiilor de control din Ucraina; pentru alții, este un semnal alarmant privind riscurile asociate finanțării Kievului.
Un oficial european a descris „corupția endemică” dezvăluită drept „revoltătoare”, avertizând că reputația Ucrainei riscă să fie afectată și că „va fi necesară o reevaluare a modului în care Comisia Europeană cheltuie fondurile destinate sectorului energetic”.
Reacția liderilor europeni
Cancelarul german Friedrich Merz a transmis că Ucraina trebuie să continue reformele anticorupție, iar un alt oficial european a declarat că Zelenski „trebuie să prezinte un plan clar pentru combaterea corupției”.
Criza lovește într-un moment dificil: Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 41 miliarde de euro pentru anul viitor, iar UE este încă blocată în disputa privind un împrumut de 140 miliarde de euro obținut din active rusești înghețate.
Finanțările nu sunt înghețate, dar presiunea crește
Deși scandalul este cel mai mare care îl vizează pe Zelenski din 2019 până acum, niciun stat occidental nu a amenințat cu suspendarea ajutorului. UE a anunțat un nou pachet de 6 miliarde de euro, Estonia a aprobat 150.000 de euro pentru infrastructura energetică, iar Germania ia în calcul un ajutor suplimentar de 3 miliarde de euro.
Totuși, diplomați europeni avertizează că discuțiile publice ar putea alimenta propaganda anti-Ucraina. Viktor Orbán a profitat deja de scandal, afirmând că a fost expusă „o rețea mafiotă cu legături directe cu Zelenski”.
Energoatom, în centrul investigației
Principala țintă a anchetei este Energoatom — compania națională de energie nucleară. Șapte oficiali sunt acuzați că au manipulat contracte pentru a obține comisioane ilegale de 10–15% din valoarea acestora.
„Va exista o curățare și un reset al conducerii Energoatom”, a declarat Zelenski miercuri.
Până acum, Comisia Europeană a acordat peste 3 miliarde de euro pentru sectorul energetic ucrainean, plus 1,5 miliarde strânse prin Energy Community. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a alocat alte 3,1 miliarde de euro.
Instituțiile europene spun că procedurile stricte de achiziții — licitații deschise, monitorizare independentă, control total asupra echipamentelor livrate — limitează riscurile de fraudă.
Reforme obligatorii pentru acces la finanțări
Deși unii oficiali consideră scandalul „frustrant”, ei subliniază că este o oportunitate pentru reforme structurale. Mai multe state UE cer Kievului garanții ferme privind transparența modului în care sunt cheltuite fondurile.
„Este o șansă de a curăța și reconstrui mai puternic”, a afirmat ministrul lituanian al energiei, Žygimantas Vaičiūnas.
Andrii Zhupanyn, parlamentar din partidul Servitorul Poporului, spune că Ucraina trebuie să înceapă cu guvernanța companiilor de stat și întărirea consiliilor de supraveghere. „Mai multă transparență este cu siguranță necesară”, a conchis acesta.
