Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a prezentat luni un bilanţ pozitiv al luptei guvernului de la Viena împotriva imigraţiei clandestine, concluzionând că au fost mai puţine cereri de azil în ultima perioadă. Dar, cu toate acestea, el a declarat că „nu este un motiv de sărbătoare”, iar țara sa va continua să se opună aderării României şi Bulgariei la Schengen, relatează presa austriacă.
„În prima jumătate a anului, mai mulţi solicitanţi de azil au părăsit Austria decât au fost depuse noi cereri de azil”, a anunţat Gerhard Karner, potrivit News.ro.
Aproape 5.900 de expulzări au avut loc din Austria, în prima jumătate a anului, ceea ce înseamnă o creştere de 20%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Acesta este un bilanţ pozitiv, dar nu un motiv de sărbătoare, ci un mandat pentru a continua să lucrăm din greu în această direcţie”, a declarat ministrul de interne.
România, printre țările unde au fost deportați cei mai mulți refugiați
Gerhard Karner a reamintit că, în urmă cu un an, sistemul austriac de azil era „masiv împovărat”, dar a fost aplicată o „frână” şi de atunci cifrele au evoluat în direcţia dorită de această țară.
Din ianuarie până în iunie 2023, Austria a înregistrat aproximativ 23.000 de cereri de azil – mai puţine decât în primele şase luni ale anului 2022. În acelaşi timp, au existat cu aproximativ 20% mai multe expulzări sau transferuri din ţară decât în anul precedent.
În ciuda tendinţei de scădere a numărului de azilanţi, Karner vrea să continue să se opună prin veto aderării României şi Bulgariei la Schengen. ”Controalele la frontieră fac parte din succes, prin urmare situaţia rămâne neschimbată”, a declarat ministrul de interne.
Karner spune că rutele de trafic de persoane s-au schimbat şi asta doar datorită măsurilor luate de Austria, în condiţiile în care alte ţări din UE înregistrează o creştere a numărului de azilanţi.
Prin urmare, el a cerut încă o dată o regândire la nivel european şi punerea în aplicare a reformei UE în materie de azil, precum şi investiţii în protecţia frontierelor externe ale UE.
Jumătate dintre deportările efectuate între ianuarie şi iunie au fost plecări voluntare, iar cealaltă jumătate deportări forţate. Cele mai multe deportări au fost făcute în Slovacia (648), Serbia (557), România (374), India (297) şi Turcia (266).
