Dosarul migrației continuă să redeseneze echilibrele politice de la Bruxelles. Parlamentul European a aprobat declanșarea negocierilor interinstituționale cu Consiliul UE privind noile reguli în materie de azil și returnări, respingând obiecțiile formulate de stânga și de ecologiști. Votul, departe de a fi unul tehnic, a scos la iveală o polarizare accentuată și o apropiere tot mai evidentă între Partidul Popular European (PPE) și grupările de extremă dreaptă.
Obiecțiile stângii, respinse în plen
Socialiștii și Democrații (S&D), Verzii și grupul Stângii au încercat să blocheze mandatele de negociere pentru trei dosare sensibile: regulamentele privind returnările, lista comună a țărilor de origine considerate sigure și criteriile prin care statele din afara UE pot fi desemnate „țări terțe sigure”.
Inițiativa nu a reușit. Prima obiecție a fost respinsă cu 396 de voturi pentru, 202 împotrivă și 56 de abțineri, iar a doua cu 384 de voturi pentru, 237 împotrivă și 31 de abțineri. În urma acestui rezultat, negocierile dintre Parlament, Consiliu și Comisie pot începe oficial.
Acuzații directe la adresa PPE
Dezbaterea declanșată în plen a fost marcată de atacuri frontale. Cecilia Strada (S&D) a susținut că politica de migrație este domeniul în care se vede cel mai clar „cât de adânc a intrat agenda extremei drepte în mecanismele Parlamentului European”. Ea a criticat dur includerea unor state precum Turcia, Serbia sau Tunisia pe lista țărilor sigure, în condițiile în care instituțiile europene au condamnat în mod repetat derapajele acestora în materie de drepturi ale omului și stat de drept.
„Textele de compromis sunt rușinoase și ipocrite”, a afirmat Strada, adresându-se direct PPE. „Cum puteți condamna încălcările drepturilor fundamentale și, în același timp, să susțineți că aceste țări sunt sigure?”
Replica dreptei și argumentul „protecției Europei”
Din partea PPE, eurodeputata Lena Dupont a respins acuzațiile, susținând că popularii au fost chemați să adapteze regulile existente. Poziția sa a fost sprijinită de conservatori, suveraniști și eurosceptici.
Fabrice Leggeri (PfE) a apărat conceptul de „țară terță sigură”, afirmând că acesta permite returnarea persoanelor către locul de origine și procesarea accelerată a cererilor de azil. Alessandro Ciriani (ECR) a susținut că instrumentul „protejează Europa”, în timp ce Ewa Zajaczkowska-Hernik (ESN) a pledat pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii.
Critici dure din partea Verzilor și a Stângii
Verzii au avertizat asupra riscurilor noilor reguli. Tieneke Strik a declarat că compromisul este „extrem de periculos”, deoarece permite statelor membre să transfere responsabilitatea pentru solicitanții de azil către țări terțe, fără garanții reale. Ea a calificat declararea Tunisiei și Egiptului drept state sigure drept „un cadou de Crăciun pentru regimuri represive”.
La rândul său, Damien Carême (Stânga) a fost și mai tranșant, susținând că textul reprezintă „cadoul lui Manfred Weber pentru Giorgia Meloni”, făcând referire la acordul Italia–Albania privind gestionarea migranților.
Tensiuni și incidente în plen
Climatul tensionat a degenerat într-un incident atunci când eurodeputata Ilaria Salis a încercat să ia cuvântul în plen, fiind întâmpinată cu fluierături și huiduieli. Vicepreședinta Parlamentului European, Pina Picierno, a intervenit ferm, cerând respectarea regulilor și reamintind că „Parlamentul nu este un circ”.
Liberalii se distanțează, majoritatea se schimbă
Deși votul a permis începerea negocierilor, configurația politică din Parlament pare profund schimbată. Liberalii au ales să se distanțeze de PPE, Fabienne Keller (Renew Europe) afirmând că formațiunea sa se opune unui text „care nu îmbunătățește sistemul european de azil”.
Astfel, așa-numita „majoritate Ursula”, care a susținut actuala Comisie Europeană, pare să se fi destrămat. În locul ei, se conturează o nouă majoritate, construită punctual în jurul PPE și al dreptei radicale, cu migrația drept principal catalizator politic.
