Într-un moment în care prețurile la energie continuă să pună presiune pe economiile europene, premierul Italiei, Giorgia Meloni, intensifică demersurile politice la nivelul Uniunii Europene. Într-o scrisoare transmisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, liderul de la Roma solicită modificarea modului în care sunt aplicate regulile bugetare europene.
„Securitatea” economică, noul argument al Italiei
În documentul oficial, Meloni susține că noțiunea de securitate utilizată la nivelul UE este prea restrictivă, fiind concentrată aproape exclusiv pe dimensiunea militară.
„Nu putem explica cetățenilor noștri că Uniunea Europeană oferă flexibilitate financiară pentru apărare, dar nu și pentru protejarea familiilor, lucrătorilor și companiilor de o nouă criză energetică”, este mesajul transmis de premierul italian.
În viziunea guvernului de la Roma, impactul economic al energiei scumpe devine o problemă de securitate socială și economică, nu doar una de piață.
Solicitarea Italiei: Extinderea clauzei de derogare
Executivul italian cere extinderea temporară a „clauzei naționale de derogare”, deja folosită pentru cheltuielile de apărare. Aceasta ar permite statelor membre să finanțeze măsuri excepționale pentru energie fără a încălca limitele fiscale europene.
Guvernul condus de Meloni insistă că această flexibilitate nu ar trebui să afecteze plafonul de deficit stabilit la nivelul Uniunii Europene, ci doar să permită o adaptare temporară la situația energetică.
Tensiuni politice interne la Roma
Demersul are și o puternică dimensiune internă. Giorgia Meloni se confruntă cu presiuni politice crescute, în contextul scăderii popularității guvernului și al unor episoade recente de instabilitate politică.
Printre acestea se numără și demisiile unor membri ai executivului italian, inclusiv Andrea Delmastro și Daniela Santanchè, evenimente care au alimentat dezbaterea publică privind direcția guvernării.
În acest context, apelul către Bruxelles este interpretat și ca o încercare de a demonstra acțiune politică fermă în fața electoratului.
Programul SAFE și miza financiară europeană
Un element sensibil al discuției este programul european SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, destinat finanțării industriei de apărare prin împrumuturi.
Meloni a sugerat că, în absența unei flexibilizări a regulilor, utilizarea acestui instrument ar putea deveni dificil de justificat politic în Italia, în special dacă este perceput ca fiind deconectat de nevoile economice imediate ale populației.
Bruxellesul răspunde prudent
Reacția Comisiei Europene a fost rezervată. Comisia Europeană a transmis că va analiza doar flexibilitățile deja existente în cadrul actualelor reguli fiscale.
Purtătoarea de cuvânt Paula Pinho a precizat că nu sunt planificate modificări majore ale cadrului bugetar, ci doar evaluarea opțiunilor existente.
În același timp, oficialul pentru buget, Balazs Ujvari, a subliniat că statele membre mai au la dispoziție aproximativ 95 de miliarde de euro din fonduri europene neutilizate pentru măsuri legate de energie.
Fonduri deja disponibile, dar utilizare lentă
Potrivit Comisiei, prin instrumente precum NextGenerationEU, politica de coeziune și Fondul de Modernizare, Uniunea Europeană a mobilizat aproximativ 300 de miliarde de euro pentru investiții energetice.
Bruxellesul insistă însă că prioritatea rămâne utilizarea eficientă a fondurilor deja alocate, înainte de orice discuție privind relaxarea suplimentară a regulilor fiscale.
