În luna septembrie 2023, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a cerut fostului premier italian, Mario Draghi, care în trecut a ocupat şi postul de preşedinte al Băncii Centrale Europene, să vină cu propuneri prin care să poată fi revitalizată economia UE, în contextul concurenţei venite din partea Chinei şi SUA.
În deschiderea raportului privind competivitatea blocului comunitar – raport care are aproximativ 400 de pagini – Draghi a explicat că UE are nevoie de investiţii suplimentare de 750 – 800 miliarde de euro (829 – 884 miliarde de dolari) pe an, de până la 5% din PIB.
Este vorba de un nivel mult mai ridicat chiar şi faţă de 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucţia Europei după Al Doilea Război Mondial, se arată în raport.
Deja statele membre UE au răspuns noilor realităţi, dar eficienţa lor este limitată de lipsa coordonării, se arată în raportul întocmit de Mario Draghi.
Nivelurile diferite de subvenţii în statele membre UE afectează piaţa unică europeană, fragmentarea limitează nivelul necesar pentru a concura la nivel global, iar procesul de luare a deciziilor din cadrul UE este complex şi lent.
„Va fi necesar ca activitatea UE să se concentreze din nou asupra celor mai presante probleme, asigurând coordonarea politică eficientă pentru realizarea obiectivelor comune, şi folosind actualele proceduri de guvernanţă într-un nou mod, care să permită statelor membre UE care vor să se mişte mai rapid să poată face asta”, consideră Draghi.
El atrage atenția că ritmul de creştere a economiei UE a fost persistent mai lent decât al SUA în ultimele două decenii, iar China vine rapid din urmă. Decalajul este cauzat în principal de productivitatea mai scăzută.
Raportul lui Draghi vine pe fondul incertitudinilor apărute asupra modelului economic al Germaniei, odată motorul de creştere al UE, după ce Volkswagen a anunţat că analizează închiderea primei sale fabrici aici.
