Circa 85.000 de persoane şi-au găsit refugiul în Armenia, după ce Azerbaidjanul şi-a impus controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, în Caucazul de Sud, a anunţat astăzi guvernul de la Erevan, potrivit Agerpres.
Potrivit autorităților armene, aceştia sunt oameni care au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele și reprezintă două treimi din cei 120.000 de armeni care locuiau în Nagorno-Karabah.
Azerbaidjanul, care este condus de un regim autoritar, şi-a impus, în urma unei ofensive militare săptămâna trecută, controlul total asupra regiunii, control contestat vreme de decenii.
Republica Nagorno-Karabah, care a capitulat, a declarat săptămâna aceasta că îşi va înceta existenţa de la 1 ianuarie 2024.
Atât guvernul azer, cât şi Rusia – care era considerată puterea protectoare a Armeniei – au declarat că nu sunt motive ca oamenii să plece din Karabah. Însă, armenii din Nagorno-Karabah se tem de o epurare etnică declanșată de Azerbaidjanului.
În plus, există o dimensiune religioasă a problemei, în condiţiile în care armenii sunt creştini ortodocşi, iar azerii sunt musulmani.
„Analiza situaţiei arată că în următoarele zile nu vor mai exista armeni în Nagorno-Karabah”, a spus prim-ministrul armean Nikol Paşinian, în timpul unei şedinţe de guvern care a avut loc joi seara la Erevan.
Potrivit unor surse din guvernul armean, un centru umanitar pentru refugiaţi a fost înfiinţat lângă Nagorno-Karabah, iar oamenilor li s-a oferit adăpost acolo.
