Relațiile dintre Londra și Bruxelles s-au răcit din nou după ce guvernul britanic, condus de Keir Starmer, a refuzat să contribuie cu aproape 6 miliarde de lire sterline (6,75 miliarde de euro) la fondul european de apărare SAFE (Security Action for Europe). Decizia a fost calificată drept „nepoliticoasă” de oficialii europeni, dar Downing Street insistă că nu va semna niciun acord care nu aduce „valoare concretă industriei britanice”.
„Marea Britanie va încheia doar acorduri avantajoase pentru economia sa”
Guvernul britanic a transmis într-un comunicat oficial că nu comentează negocieri în curs, dar confirmă că va accepta doar înțelegeri benefice pentru economia și industria de apărare a Regatului Unit.
Potrivit presei britanice, Comisia Europeană a cerut Londrei o contribuție de 6,5 miliarde de euro, plus 250 de milioane în taxe administrative, în schimbul relaxării clauzei „buy European”. Aceasta limitează, în mod normal, la 35% utilizarea produselor fabricate în afara Uniunii Europene în proiectele finanțate de SAFE. Bruxellesul ar fi fost dispus să ridice pragul la 50%, însă prețul cerut a fost considerat „excesiv” de partea britanică.
Ce este fondul european de apărare SAFE
Fondul SAFE, cu o alocare totală de 150 de miliarde de euro, este unul dintre pilonii principali ai noii strategii europene de apărare ReArm Europe, lansată în martie de Ursula von der Leyen.
Programul are scopul de a întări capacitățile militare ale Uniunii Europene în fața posibilelor amenințări dinspre Rusia, finanțând proiecte comune precum:
- producția de drone și rachete;
- dezvoltarea apărării cibernetice;
- crearea unui scut aerian european.
Fondul este deja complet subscris, iar statele membre pot solicita împrumuturi până la 30 noiembrie. Țări non-UE, precum Norvegia, Elveția, Islanda și Ucraina, participă în condiții similare celor 27 de membri. Însă țările terțe – Regatul Unit, Canada sau Turcia – trebuie să semneze acorduri bilaterale și să achite o contribuție calculată în funcție de dimensiunea industriei de armament și de beneficiile economice anticipate.
Divergențe între capitalele europene
Negocierile privind SAFE au scos la iveală și diviziunile interne din UE. Țările așa-numite „lacome” – Olanda, Austria, Suedia – se opun emiterii de datorie comună pentru apărare, cerând ca împrumuturile să fie acoperite strict din bugetul Uniunii.
În plus, Parlamentul European contestă temeiul juridic al fondului, acuzând Comisia că a folosit articolul 122 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) fără a exista o urgență reală. Deputații europeni au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care urmează să se pronunțe în lunile următoare.
Relațiile Londra–Bruxelles, puse din nou la încercare
Refuzul Marii Britanii complică efortul de „resetare” diplomatică lansat de premierul Starmer după victoria laburiștilor. Acordul preliminar privind SAFE fusese prezentat drept un pas simbolic spre reconstrucția cooperării post-Brexit.
Totuși, pozițiile ferme adoptate de Franța și Germania în interiorul Consiliului European au limitat marja de negociere a Comisiei, împingând-o spre o ofertă „imposibil de acceptat” pentru Londra.
Diplomații confirmă că negocierile vor continua, dar recunosc că decizia Londrei reprezintă un semnal de avertizare pentru ambițiile de apărare comună ale Uniunii.
O lovitură pentru credibilitatea europeană
În timp ce Marea Britanie își reafirmă independența strategică, Uniunea Europeană riscă o pierdere de credibilitate în procesul de construire a unei capacități militare comune.
Eșecul de a atrage Londra într-un mecanism de apărare pan-european ar putea întârzia implementarea ReArm Europe și reduce impactul geopolitic al UE în fața provocărilor actuale de securitate.
