Noua preşedintă a Macedoniei de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, a refuzat să pronunţe, în jurământul pentru învestitura sa, noul nume al ţării sale, stabilit în urma unui acord cu Grecia în 2018, transmite Agerpres.
În textul oficial cu depunerea jurământului, pe care în mod normal ea ar fi trebuit să-l repete, era menţionat numele oficial al ţării, Macedonia de Nord, dar președinta a pronunțat doar Macedonia.
Decizia noii preşedinte nord-macedonene – care a candidat din partea formaţiunii naţionaliste de dreapta VMRO-DPMNE – de a nu pronunţa numele constituţional al ţării a provocat o reacţie virulentă din partea guvernului grec, iar ambasadoarea Greciei la Skopje a părăsit ceremonia, în semn de protest.
Guvernul de la Skopje a acceptat, în anul 2018, să adauge numelui Macedonia indicaţia geografică „de Nord”, pentru a o distinge de provincia greacă Macedonia.
Acel acord a pus capăt unei vechi dispute cu Grecia, care din acest motiv s-a opus până atunci aderării vecinului său din nord la NATO şi de asemenea i-a blocat lansarea negocierilor de aderare la UE.
MAE grec a cerut imediat aplicarea integrală a acordului de la Prespa. Comisia Europeană a reacţionat la rândul ei, manifestându-şi într-un comunicat „regretul” că noua preşedintă a Macedoniei de Nord nu a folosit „numele constituţional al ţării”.
Ulterior, şi preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a indicat că este primordial ca Macedonia de Nord să continue pe calea reformelor şi respectării depline a acordurilor sale cu caracter obligatoriu, inclusiv a acordului de la Prespa.
