Liderii europeni s-au confruntat luni cu o serie de dificultăți majore în cadrul unui summit de urgență convocat la Paris de președintele Emmanuel Macron, relatează POLITICO.
Discuțiile, care au avut loc după recenta inițiativă a președintelui american Donald Trump de a iniția negocieri directe cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina, fără a include statele europene sau Ucraina însăși, au scos în evidență divergențele dintre națiunile europene.
Polonia, Germania și Danemarca resping implicarea militară
Unul dintre subiectele centrale ale discuțiilor a fost trimiterea de trupe europene în Ucraina pentru a asigura implementarea unui acord de pace. Într-o perioadă în care Statele Unite au declarat că nu își vor implica forțele militare și că Ucraina nu va adera la NATO, liderii europeni au fost forțați să decidă dacă vor prelua responsabilitatea securității Ucrainei.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a propus trimiterea de trupe europene, dar a subliniat că acest plan trebuie susținut și de Statele Unite, pentru a descuraja Rusia să recurgă la noi agresiuni după încheierea conflictului. De asemenea, premierul britanic Keir Starmer a susținut ideea, însă a subliniat că participarea SUA este esențială pentru succesul misiunii.
În contrast, Polonia, stat de frontieră cu Rusia, a fost reticentă în privința trimiterii propriilor trupe în Ucraina. „Polonia nu va trimite soldați în Ucraina. Pur și simplu nu avem capacitatea suplimentară de a face acest lucru”, a afirmat Tusk, adăugând că Polonia trebuie să își concentreze resursele pentru apărarea propriilor granițe.
Cancelarul german Olaf Scholz a fost ferm împotriva ideii de a trimite trupe în Ucraina, considerând discuțiile despre trimiterea de „pacificatori” drept premature și nepotrivite. De asemenea, premierul danez Mette Frederiksen a subliniat că trebuie clarificate multe aspecte înainte ca o astfel de decizie să fie luată.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare – Punct comun
În ciuda diviziunilor pe tema trupelor, liderii europeni au fost de acord cu necesitatea unei creșteri semnificative a cheltuielilor pentru apărare. Summitul a subliniat importanța ca statele europene să devină mai autonome din punct de vedere militar, având în vedere riscurile unui sprijin american în scădere. Premierul olandez Dick Schoof a afirmat că Europa a înțeles mesajul clar al SUA: „Trebuie să facem mai mult singuri.”
Liderii europeni au susținut propunerea Comisiei Europene de a activa o clauză de urgență pentru a permite statelor membre să crească cheltuielile de apărare fără a fi restricționate de reglementările fiscale ale UE, ceea ce ar permite o implicare mai activă în apărarea Ucrainei.
Legătura transatlantică – Esențială pentru securitatea globală
În pofida diviziunilor interne, majoritatea liderilor europeni au subliniat importanța menținerii unei legături strânse între Europa și Statele Unite în fața provocărilor de securitate globale. Olaf Scholz a declarat că „nu trebuie să existe nicio diviziune între Europa și Statele Unite în ceea ce privește securitatea și responsabilitatea”, iar Donald Tusk a încheiat prin a sublinia că „este în interesul Europei și al SUA să coopereze cât mai strâns posibil, pentru a face față provocărilor de securitate globale.”
