Tensiunile dintre Franța și Germania au ieșit din nou la suprafață în jurul viitoarei Legi a Accelerării Industriale, care introduce conceptul de preferință europeană în fonduri publice.
Preferința europeană în fonduri publice, mărul discordiei
Franța susține ferm introducerea unei preferințe europene în fonduri publice, considerând măsura esențială pentru consolidarea competitivității industriale. Germania, în schimb, cere prudență și avertizează asupra riscurilor de izolare comercială.
Ministra germană a Economiei și Industriei, Katherina Reiche, a declarat că Europa are nevoie de un model „made with Europe”, nu doar „made in Europe”, sugerând că noul cadru nu trebuie să excludă parteneriate comerciale strategice.
Oficialul german a subliniat necesitatea de a proteja producția și de a combate „dumpingul”, adică vânzarea mărfurilor sub prețul pieței. Totuși, acesta consideră contradictorie practica de a invita parteneri precum Canada sau India la cooperare, menținând în același timp restricții privind achizițiile publice.
Franța cere adoptarea rapidă a legii
Ministrul delegat francez pentru Industrie, Sébastian Martin, a respins ideea că preferința europeană în fonduri publice ar afecta relațiile cu partenerii de încredere.
Acesta a susținut că prioritatea trebuie să fie direcționarea banilor publici europeni către industriile europene, mai ales într-un moment în care numeroase sectoare se confruntă cu dificultăți majore.
Parisul consideră că fără o preferință europeană clară în fonduri publice, industria locală va rămâne vulnerabilă în fața competiției externe și a practicilor comerciale considerate incorecte.
Ce prevede Legea Accelerării Industriale
Potrivit ultimelor proiecte, Legea Accelerării Industriale va favoriza produsele fabricate în UE în cadrul licitațiilor publice și al subvențiilor acordate în sectoare strategice.
Printre domeniile vizate se numără:
- tehnologii verzi
- industria auto
- oțel
- ciment
De asemenea, se analizează introducerea unor cerințe privind angajarea locală sau transferul de tehnologie pentru investitorii din afara UE.
Vicepreședintele Comisiei Europene responsabil de acest dosar, Stéphane Séjourné, a declarat că dezbaterile privind preferința europeană în fonduri publice sunt „sănătoase” și necesare pentru obținerea unui consens solid.
Definirea conceptului „made in Europe”
Unul dintre cele mai controversate aspecte rămâne definirea noțiunii „made in Europe”. Statele membre trebuie să decidă ce criterii stabilesc originea europeană a unui produs și care țări pot fi considerate „parteneri de încredere”.
Lipsa unui acord a dus deja la amânarea prezentării oficiale a Legii Accelerării Industriale. Propunerea este așteptată pe 4 martie, însă termenul ar putea fi ajustat pentru a evita blocaje ulterioare în negocierile cu Parlamentul European și statele membre.
