Parlamentul României a votat miercuri, în timpul vizitei vicepreședintelui Comisiei Europene, Vera Jourova, la București un proiect de lege care transpune Directiva UE privind protecția avertizorilor. Legea adoptată de Camera Deputaților a suferit modificări majore față de proiectul trimis de Ministerul Justiției.
Pe baza analizei preliminare a legii și în special a modificărilor aduse proiectului de lege din 28 iunie 2022, înainte de adoptarea acestuia de către plen, procurorul-șef european, Laura Kovesi, a evaluat dacă unele dintre aceste prevederi ar putea pune în pericol integritatea avertizorilor.
Laura Kovesi a transmis joi, printr-un comunicat al instituției, că modificările sunt de natură să afecteze direct capacitatea procurorilor de a identifica și investiga faptele de corupție ce au legătură cu fondurile europene. Aceasta a mai anunțat că analizează o posibilă sesizare a Comisiei Europene, care să activeze mecanismul de condiționare a acordării de fonduri europene dacă statul de drept în România va fi afectat.
Un alt motiv pentru care șefa Parchetului European ia în calcul sesizarea Comisiei Europene în privința condiționării fondurilor europene este faptul că România nu a delegat încă toți procurorii care să facă parte din EPPO. În acest sens, Parchetul European a anunțat vineri că doi noi procurori europeni au fost delegați în România, iar echipa este formată acum din 11 procurori.
Avertizorii sunt o sursă esențială de informații pentru serviciile de anchetă și de urmărire publică. Transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii are, prin urmare, o relevanță operațională directă pentru Parchetul European.
„Dacă nu reușim să protejăm avertizorii, limităm detectarea potențialelor nereguli. Dacă acestea nu sunt detectate, nu pot fi investigate și urmărite penal” – a declarat Kovesi.
Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect nedorit asupra avertizorilor, descurajând potențialii denunțători din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE.
Anamaria Kopornyai-Toth
