Maestrul Victor Rebengiuc a împlinit sâmbătă 91 de ani.
S-a născut la București, la 10 februarie 1931. Când avea doar trei ani, părinţii săi s-au despărţit, el şi fratele său mai mic cu un an fiind crescuţi, apoi, de bunicii materni. Au fost nevoiți să schimbe mai multe locuinţe din cauza condiţiei materiale precare a familiei.
În anul 1942, tatăl său, Alexandru, pe care nu îl întâlnea des, a căzut pe frontul de la Stalingrad, micuţul urmând să simtă lipsa protecţiei părintelui său pentru mult timp de aici înainte. Mama sa lucra ca funcționară la Ministerul Transporturilor.
Victor Rebengiuc a parcurs studiile secundare la Liceul Militar din Predeal, apoi a frecventat şcoala medie electrotehnică, perioadă în care a început să colaboreze cu o trupă de amatori din cartierul Vitan.
”Destinul meu artistic a stat sub semnul întâmplării. Mă pregăteam pentru o carieră tehnică. Ideea bunicilor și a mamei fusese să am o meserie de pe urma căreia să pot trăi. (…) Urmam așadar o școală medie electrotehnică. Unul dintre colegii mei mai mari mi-a propus să joc într-o piesă pusă de el în scenă (…). După ce am jucat în piesa asta, un alt coleg care era la un cămin cultural mi-a propus un rol într-o piesă de-a lor. M-am dus acolo. Era o joacă pentru mine. Nici nu mă gândeam că lucrez deja la o viitoare profesie. Îmi petreceam timpul liber jucând teatru de amatori, așa cum alții jucau fotbal pe maidan. (…) Am jucat din cămin cultural în cămin cultural, până când, în ultimul an de școală, am montat o piesă (…) într-un spectacol de sfârșit al studiilor liceale. Directorul școlii, căruia i-a plăcut ce a văzut, a zis că trebuie să dau la teatru. A fost prima dată când am luat în considerare ideea asta”, avea să declare, peste ani, Victor Rebengiuc.
A intrat, în anul 1952, printre ultimii, fără ştirea familiei, la Institutul de Teatru.
Debutul în teatru a avut loc la Craiova, pe scena Teatrului Naţional, unde a jucat în anii 1956 şi 1957, timp de şase luni, fiind prezent pe afişul piesei „Ce înseamnă să fii onest” de Oscar Wilde, regia Vlad Mugur, 1956, în rolul lui Jack Worthing. În anul 1957, a debutat la Bucureşti, pe scena Teatrului Bulandra (Teatrul Municipal pe atunci).
În anul 1960, Rebengiuc s-a căsătorit cu actrița Anca Verești, de care avea să divorţeze cinci ani mai târziu. Motivul îl reprezenta mai tânăra sa colegă, actriţa Mariana Mihuţ, cu care avea să se căsătorească în iunie 1965.
Despre întânirea cu cea care i-a devenit parteneră de viaţă şi de scenă, actorul mărturisea: ”Ne-am întâlnit în 1964, când filmam „Pădurea spânzuraților”. Ea juca rolul logodnicei mele. Era tânără, încă studentă, în ultimul an la institut, drăguță, frumușică. (…) Am avut o tresărire, un fior, un zvâc. A fost un coup de foudre. Mi-a plăcut când am cunoscut-o, am început s-o curtez chiar în timpul filmărilor.(…) Întâmplător am aflat că eram vecini de bloc. Ne-am propus să ne întâlnim mai des și din chestia asta a ieșit ce-a ieșit”. Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț au un băiat, Tudor, născut în 1975, de profesie arhitect, căsătorit, care la rândul său este tatăl unui băiețel, Mircea-Maxim.
Victor Rebengiuc a jucat în peste 50 de filme, dintre care amintim: ”Darclee” (1960); ”Mândrie” (1961), ”Pădurea spânzuraţilor” (1964, film premiat la Cannes în 1965); ”Castelul Condamnaţilor” (1970); ”Zestrea” (1972); ”Zidul” (1974); ”Tănase Scatiu” (1975); ”Profetul, aurul şi ardelenii” (1977); ”Înghiţitorul de săbii” (1981); ”De ce trag clopotele, Mitică?” (1982); ”Moromeţii” (1986); ”Balanţa” (1991); ”Cel mai iubit dintre pământeni” (1992); ”Straniu paradis” (1995); ”Prea târziu” (1996) – relatează Radio România Reșița.
