Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins miercuri declarațiile Maiei Sandu și a afirmat că „Rusia nu se amestecă în afacerile interne ale altor țări”. În cadrul unei conferințe de presă, acesta a catalogat acuzațiile drept nefondate, conform agenției TASS și Reuters, citate de Agerpres.
Totodată, oficialul rus a criticat autoritățile de la Chișinău pentru limitarea drepturilor electorale ale cetățenilor moldoveni stabiliți în Federația Rusă:
„Indiferent ce ar spune cei de la Chișinău, drepturile moldovenilor care locuiesc în alte țări trebuie asigurate. Ceea ce nu este cazul astăzi.”
Maia Sandu: Rusia finanțează mișcări politice și rețele de influență
Președinta Maia Sandu avertizează că Rusia plănuiește o ingerință de amploare în alegerile parlamentare din septembrie, orchestrată prin:
- campanii de dezinformare,
- acțiuni de destabilizare,
- proteste plătite,
- finanțări ascunse în criptomonede,
- coruperea alegătorilor.
Potrivit șefei statului, Kremlinul susține trei tipuri de inițiative politice în Republica Moldova:
- Curentul „suveranist”, cu un discurs eurosceptic și orientat spre subordonarea intereselor naționale față de Rusia.
- Curentul populist și agresiv, condus de gruparea lui Ilan Șor, care urmărește destabilizarea țării și cumpărarea voturilor.
- Proiecte false proeuropene, care vizează manipularea electoratului moderat.
Planuri de interferență: 100 de milioane de euro prin criptomonede
Maia Sandu a prezentat detalii despre mecanismele financiare prin care Rusia ar urmări influențarea rezultatului electoral:
- „microcredite” deschise în Rusia pe numele unor cetățeni moldoveni, fără știrea acestora,
- transferuri prin Promsvyazbank,
- „rețele de cărăuși” pentru spălarea banilor,
- finanțări ascunse prin criptomonede.
„Vă puteți trezi cu datorii la bănci rusești despre care nici nu aveți cunoștință”, a avertizat președinta.
Dezinformare online și deepfake-uri: o ofensivă informațională periculoasă
Un alt instrument identificat de autoritățile moldovene este manipularea informațională online. Printre metode:
- videoclipuri deepfake cu oficiali moldoveni,
- emailuri false trimise în numele instituțiilor de stat,
- mesaje alarmiste despre război, criză alimentară sau colapsul economic,
- campanii anti-UE și anti-NATO difuzate masiv pe Telegram și alte platforme.
„Scopul acestor campanii este de a eroda încrederea cetățenilor în stat și de a amplifica stresul social”, a explicat Maia Sandu.
Implicarea lumii interlope și a Bisericii
Șefa statului a atras atenția și asupra implicării grupărilor criminale în acțiuni de destabilizare electorală. Sunt menționate nume precum Caramalac și Pruteanu, dar și implicarea unor cercuri din sport sau din lumea religioasă.
„Vreau să amintesc preoților că să-ți vinzi aproapele și țara nu este doar ilegal, ci și un păcat grav.”
Alerte suplimentare: votul în diaspora și tensiuni în regiuni sensibile
Printre alte riscuri menționate se numără:
- sabotarea secțiilor de vot din diaspora,
- organizarea de acțiuni în Transnistria,
- dezinformare direcționată în Găgăuzia, unde se vehiculează false amenințări la adresa autonomiei.
