Presiunile politice și blocajele instituționale continuă să afecteze investigarea fraudelor cu fonduri europene, avertizează Laura Codruța Kovesi, într-un interviu acordat Euractiv.
Independența EPPO, între teorie și realitate
Potrivit Laurei Codruța Kovesi, dificultatea majoră nu a fost crearea Parchetului European, ci disponibilitatea instituțiilor europene de a-i permite să funcționeze fără interferențe.
Aceasta a relatat un episod în care un oficial din Comisia Europeană i-ar fi cerut să își tempereze declarațiile privind amploarea fraudelor investigate.
„Suntem independenți. Dacă există un caz, este mandatul nostru să îl investigăm”, a replicat Kovesi, subliniind că nu poate ignora suspiciunile doar pentru că implică oficiali de rang înalt.
Peste 3.600 de dosare de fraudă cu fonduri UE
De la lansarea sa în 2021, Parchetul European a deschis peste 3.600 de dosare și a blocat mai mult de un miliard de euro proveniți din activități infracționale.
Cu toate acestea, șefa EPPO atrage atenția că lipsa de coordonare între instituțiile responsabile de prevenție reduce eficiența acțiunilor.
„Există multe organisme care ar trebui să prevină frauda, dar ajungi să constați că nimeni nu face cu adevărat ceea ce trebuie”, a explicat aceasta.
Cazul Greciei și limitele legale
Un exemplu relevant este cel din Grecia, unde procurorii europeni s-au lovit de bariere constituționale.
Este vorba despre accidentul feroviar din 2022 de la Tempi, soldat cu 57 de victime, în contextul suspiciunilor privind utilizarea fondurilor europene pentru siguranța feroviară.
Kovesi a explicat că aceste limitări au împiedicat chiar și stabilirea faptelor, iar modificările legislative nu pot fi aplicate retroactiv.
„Ridicarea imunității este doar condiția minimă pentru ca justiția să funcționeze”, a precizat aceasta.
Lipsa resurselor și presiuni asupra procurorilor
Șefa Parchetului European a semnalat și lipsa de resurse în mai multe state membre, ceea ce afectează durata investigațiilor privind frauda cu fonduri UE.
În același timp, procurorii se confruntă cu atacuri publice și campanii de discreditare. Kovesi a menționat acțiuni coordonate în Grecia și Croația, precum și implicarea firmei BlackCube.
„Un procuror care nu are dușmani nu este un procuror adevărat”, a declarat Kovesi.
Critici la adresa Comisiei Europene
Laura Codruța Kovesi a criticat reacția Comisiei Europene, acuzând instituția că preferă să lanseze studii în loc să adopte măsuri concrete.
„Este o pierdere de timp și resurse”, a spus ea, subliniind că problema este una de mentalitate.
Standarde mai ridicate pentru oficialii UE
În opinia șefei EPPO, funcțiile înalte implică responsabilități mai mari, nu privilegii.
„Dacă ascunzi murdăria sub covor, nu devii mai credibil. Cu cât poziția este mai înaltă, cu atât standardele trebuie să fie mai ridicate”, a afirmat Kovesi.
De la preluarea mandatului în 2021, Laura Codruța Kovesi a utilizat toate instrumentele disponibile — de la scrisori oficiale și audieri publice până la acțiuni în instanță, inclusiv împotriva Comisiei Europene — pentru a semnala problemele întâmpinate de Parchetul European.
Mandatul său la conducerea instituției se încheie în această toamnă, într-un context în care lupta împotriva fraudei cu fonduri europene rămâne, potrivit acesteia, marcată de obstacole politice și instituționale.
