Partidul de stânga-populist la putere, Vetevendosje, al prim-ministrului Albin Kurti, a câştigat duminică alegerile legislative din Kosovo cu 39,8% din voturi, potrivit rezultatelor neoficiale, relatează Politico și News.ro.
Partidul Democrat din Kosovo (PDK), de dreapta, s-a clasat pe locul al doilea cu 21,8%, urmat de Liga Democrată (LDK), de centru-dreapta, cu 18,1% şi de coaliţia de stânga-naţionalistă AAK-Nisma, cu 7,6%.
„Am câştigat, iar aceasta este confirmarea unui guvern bun, prosper şi democratic”, a declarat Albin Kurti, după rezultatele exit-poll-urilor.
Fostă provincie a Serbiei, Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, după un război civil violent în anii 1990 între sârbi şi albanezi în fosta Iugoslavie. Vetëvendosje (VVL) a fost primul partid care a îndeplinit un mandat complet de patru ani în guvernul din capitala Priştina, după ce a obţinut 50,3 % din voturi în 2021.
Acum, cu toate acestea, VVL va trebui să găsească un partener de coaliţie dacă speră să continue la putere – ceea ce s-ar putea dovedi o provocare, dat fiind naţionalismul pro-albanez al lui Kurti şi nevoia de compromis pentru a rupe izolarea internaţională a Kosovo.
Din 2021, Kurti a făcut presiuni asupra comunităţii etnice sârbe din nordul Kosovo, care numără până la 50.000 de persoane din cele 1,6 milioane de locuitori ai Kosovo, pentru a accepta autoritatea Priştinei. Măsurile au inclus închiderea băncilor sârbeşti şi a instituţiilor paralele de guvernare din enclavă şi forţarea sârbilor să pună plăcuţe de înmatriculare kosovare pe vehiculele lor.
Kurti a refuzat, de asemenea, să onoreze un acord încheiat în 2013 cu Serbia pentru a permite municipalităţilor cu majoritate sârbă din Kosovo să formeze asociaţii autonome în domeniul educaţiei, sănătăţii şi economiei.
Kurti a apărat aceste politici dure ca fiind o necesitate a statului de drept, însă UE a suspendat o parte din ajutorul financiar pentru Kosovo în iunie 2023. Cererea de aderare a Kosovo la UE rămâne, de asemenea, blocată, cinci ţări membre nerecunoscându-i încă independenţa.
Între timp, Priştina nu s-a descurcat mai bine cu cea de-a doua administraţie a preşedintelui american Donald Trump.
Din 1999, USAID, ramura de dezvoltare a guvernului de la Washington, a investit peste 1 miliard de dolari în Kosovo, însă decizia recentă a lui Trump de a îngheţa ajutorul extern pentru trei luni – o parte din acesta finanţând integrarea occidentală a Kosovo – a luat Priştina prin surprindere.
Chiar dacă ajutorul va fi reînnoit, Kurti va trebui să depună eforturui pentru a relua cooperarea la Washington, el neavând o relație bună cu Donald Trump nici în primul mandat al acestuia la Casa Albă.
