Iohannis, la summitul NATO: ”Voi cere măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic”

Summitul NATO de la Vilnius are mize importante în ceea ce priveşte obiectivele prioritare ale României, a declarat, astăzi, preşedintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a spus, în deschiderea evenimentului, că va solicita Aliaților o prezență consolidată a NATO pe flancul estic, așa cum s-a decis la summitul anterior, de la Madrid. În plus față de acele decizii, va cere și măsuri suplimentare.

„Obiectivele noastre sunt, în primul rând, cele care țin de noua postură de descurajare și apărare a Alianței, care se bazează pe conceptul de Apărare Înaintată. Acest concept a fost anunțat la Madrid, adică o prezență NATO consolidată din toate punctele de vedere. Voi susține adoptarea de măsuri suplimentare pentru consolidarea Flancului Estic, pe toate componentele operaționale. Adoptarea Planurilor de Apărare Regională, inclusiv a celui care include România, reprezintă un element central, care va permite un răspuns eficient al Alianței la două amenințări majore: Rusia și terorism”.

Potrivit șefului statului, România va susține, în continuare, și menținerea unei implicări mai mari ale aliaților în regiunea Mării Negre, „ca regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică”.

În cadrul summitului, președintele Klaus Iohannis a precizat că va aduce în discuție transformarea grupurilor de luptă NATO în brigăzi, care să nu aibă caracter permanent, dar care să fie pregătite să intervină în orice moment.

„Solicitarea noastră a fost ca aceste grupuri de luptă să fie mărite la nivel de brigadă. Acest lucru este acceptat însă trebuie să vedem cum se vor întâmpla aceste chestiuni. Noi ca națiune gazdă punem la dispoziție tot ce trebuie, națiunea cadru se îngrijește de personal, de dotare, de armamentul necesar. Însă, nu va fi o prezență militară permanentă la nivel de brigadă, ci una pregătită pentru orice moment. Este o formă care e bună, fiindcă nu vor fi cheltuieli enorme cu menținerea permanentă, dar atunci când va fi nevoie toată lumea va fi acolo”, a explicat președintele cum ar trebui consolidat flancul estic al NATO.

România susține alocarea a peste 2,5% din PIB pentru Apărare

România are o dotare mult superioară în domeniul Apărării, cadrele sunt tot mai bine pregătite şi se lucrează la infrastructură în bazele cu relevanţă pentru NATO, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

El a afirmat, la Vilnius, că este posibil ca, în următorii ani, alocarea pentru Apărare să crească.

„Avem o dotare mult superioară, avem cadre militare tot mai bine pregătite, iar la infrastructură se lucrează peste tot în toate bazele noastre, vorbesc în toate bazele mari care au şi relevanţă pentru NATO. Se lucrează, se extind, se modernizează se îmbunătăţeşte dotarea. Toate aceste lucruri sunt posibile fiindcă am alocat încă din 2016, decizia fiind din 2015, 2% din PIB pentru Apărare, iar începând din acest an am trecut la 2,5% din PIB şi aşa vom rămâne. Ba, chiar este posibil să creştem în următorii ani”, a spus şeful statului.

Potrivit acestuia, 2% din PIB pentru Apărare nu trebuie să fie plafonul, ci trebuie să fie baza de la care se porneşte când se vorbeşte despre alocarea de resurse bugetare pentru acest domeniu.

„Această chestiune va mai rămâne în discuţie, dar noi am luat rolul nostru foarte în serios”, a transmis preşedintele.

Klaus Iohannis: Un angajament ”sporit” pentru aderarea Ucrainei la NATO

În ceea ce privește Ucraina, România va continua să fie un susținător ferm al integrării sale în NATO.

„Voi susține un angajament sporit, în termeni politici și practici, care să permită o mai mare apropiere a acestui stat de Alianță. Pentru noi, este esențială menținerea unității aliate în luarea deciziilor pe această temă”, a declarat președintele.

Președintele a vorbit și de situația Republicii Moldova. „La aceasta se adaugă sprijinul pentru partenerii vulnerabili, mai ales pentru Republica Moldova. Astfel, voi avea un mesaj fără echivoc cu privire la susținerea consolidării capacității de apărare și a rezilienței Republicii Moldova”, a declarat Iohannis.

Acesta a salutat și acordul dintre Suedia și Turcia. „În încheiere, salut acordul între Suedia și Turcia, facilitat de secretarul general al NATO, care marchează progrese mult așteptate în ceea ce privește aderarea Suediei. Sper ca acest proces să se finalizeze cât mai curând”, a mai declarat Klaus Iohannis.