Reuniți la summitul Consiliului European, liderii europeni au purtat, ieri, discuții cu privire la propunerile Conferinței privind Viitorul Europei. Una dintre propunerile lansate după încheierea Conferinței, la 9 mai, a fost necesitatea reformării tratatelor europene, între care și trecerea de la vot în unanimitate la vot cu majoritate calificată, în Consiliul European. După reuniunea Consiliului European, președintele Klaus Iohannis s-a referit la acest aspect și a explicat că reformarea sistemului de vot, prin renunțarea la votul în unanimitate, este doar un aspect dintr-un cadru reformator mult mai cuprinzător.
„Este vorba despre arhitectura UE și toți suntem de acord că ea poate fi îmbunătățită”, a apreciat președintele României, dar a atras atenția că acest lucru implică, totodată, schimbări profunde aduse tratatelor comunitare, schimbări ce țin de anumite proceduri, aplicabile atât instituțiilor europene, cât și parlamentelor naționale ale fiecărui stat din Uniunea Europeană.
„Noi nu putem să modificăm doar această formă de votare, fiindcă, pentru modificare, este nevoie de modificarea tratatelor. Și dacă modificăm tratatele, atunci cu siguranță vor veni în discuție și alte teme care, cu aceeași ocazie, ar trebui să fie modificate. Și aici ajungem la complicația procedurală. Tratatele pot fi modificate doar prin proceduri care se țin și în instituțiile europene, dar și în parlamentele europene. Și, momentan, majoritatea sunt de părere că este extrem de dificil de a duce la bun sfârșit un astfel de proces care implică votarea în toate forurile europene, plus toate parlamentele naționale, iar unii sunt obligați, prin constituția lor, să facă referendum pe aceste teme”, a explicat președintele Klaus Iohannis.
România, alături de alte 12 țări europene, au fost reticente cu privire la modificarea rapidă a tratatelor comunitare. La o zi de la lansarea acestei teme, ca desprinsă din propunerile Conferinței privind Viitorul European, autoritățile române au explicat că România susține reformarea tratatelor, dar, în același timp, să se țină cont și de complexitatea pe care o implică reformarea tratatelor comunitare.
La 4 mai, Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la propunerile rezultate în urma Conferinței privind Viitorul Europei și a solicitat Comisiei pentru afaceri constituționale să pregătească propuneri pentru reformarea tratatelor comunitare. În iunie, europarlamentarii au adoptat o nouă rezoluție – cu 355 voturi pentru, 154 împotrivă și 48 abțineri – prin care au solicitat șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de state membre, reuniți la summitul din aceste zile, să adopte lansarea unei Convenții în acest sens.
Convenția pentru schimbarea tratatelor comunitare ar fi trebuit să fie adoptată, prin majoritate simplă, de liderii europeni și cuprinsă în Concluziile actualului summit.
Comisia Europeană a transmis, la 17 iunie, că va alcătui un prim set de propuneri rezultate în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, pe care îl va prezenta în luna septembrie.
Laura Groșereanu
