Guvernul ucrainean a lansat un avertisment dur la adresa Uniunii Europene, acuzând statele membre că subminează eforturile de izolare a Rusiei prin decizia de a utiliza miliarde de euro din activele înghețate ale Moscovei pentru a compensa investitori occidentali afectați de contramăsurile ruse. Kievul consideră că această măsură transmite un semnal greșit și slăbește poziția de negociere a Europei în fața Kremlinului.
Reacția vine după ce, luna trecută, Euroclear — operator financiar belgian ce administrează active în valoare de sute de miliarde de euro, inclusiv cele înghețate ale Rusiei — a transferat 3 miliarde de euro către investitori din Occident. Banii provin din fonduri deținute anterior de investitori ruși, iar măsura a fost luată în baza unei decizii europene adoptate în unanimitate de statele membre.
Kievul: „Justiția cere compensarea victimelor, nu a celor care și-au asumat riscuri de afaceri”
Iryna Mudra, adjuncta șefului administrației prezidențiale de la Kiev și responsabilă pe teme juridice, a calificat decizia drept o eroare strategică. „Dacă investitorii privați sunt despăgubiți înaintea victimelor războiului, nu va fi dreptate”, a declarat aceasta pentru Reuters. „Creează o percepție de inconsecvență, de ezitare a Europei în hotărârea sa”, a adăugat Mudra.
Aceasta a subliniat că dreptul internațional impune ca agresorul — în acest caz, Rusia — să despăgubească integral victimele, nu să compenseze riscurile comerciale asumate de companii în jurisdicții precum cea rusă.
O decizie cu sprijin european, dar cu efecte controversate
Euroclear deținea în martie circa 195 de miliarde de euro în numerar provenind din active rusești, în mare parte aparținând băncii centrale a Rusiei. Plata către investitorii occidentali a fost posibilă după ce autoritățile belgiene și Uniunea Europeană au modificat cadrul de sancțiuni.
Guvernul belgian a precizat că „nu este o decizie națională, ci aplicarea unui regulament european decis în unanimitate”, subliniind astfel consensul aparent din spatele măsurii.
Cu toate acestea, oficialii ucraineni se tem că plata creează un precedent periculos, reducând spațiul de manevră pentru utilizarea unei părți mult mai mari din cele 300 de miliarde de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei.
Risc de breșă în unitatea occidentală
Critici la adresa deciziei au venit și din partea altor oficiali ucraineni. Mikola Yurlov, reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe, și parlamentara Kira Rudik au condamnat măsura, subliniind că „companiile occidentale știau riscurile” și că „banii trebuie folosiți pentru a reconstrui și apăra Ucraina”.
„Dacă vor fi returnați Rusiei, vor fi transformați în tancuri, rachete, drone, antrenarea de noi trupe”, a avertizat Mudra. „Lumea trebuie să arate că războiul ilegal aduce consecințe financiare ireversibile.”
Și din afara Ucrainei au apărut semnale de alarmă. Jacob Kirkegaard, expert în sancțiuni din cadrul Peterson Institute for International Economics din Washington, a calificat decizia drept „uluitoare”, criticând prioritatea acordată „intereselor corporatiste” în detrimentul apărării Ucrainei.
Presiune în creștere înaintea summitului UE din iunie
Liderii UE urmează să se reunească în iunie pentru a decide asupra reînnoirii pachetului de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv menținerea înghețării activelor. Însă surse diplomatice atrag atenția că Ungaria ar putea încerca să submineze consensul.
Între timp, Kremlinul a transmis că deblocarea activelor rusești înghețate constituie o condiție esențială pentru discuții privind încheierea conflictului. Kievul, însă, rămâne ferm: orice pas în direcția restituirii fondurilor către Moscova ar echivala cu finanțarea continuării agresiunii.
Context: Activele înghețate ale Rusiei, în special cele ale băncii centrale, au fost una dintre cele mai puternice sancțiuni impuse de Occident după invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Decizia de a începe distribuirea acestor fonduri către investitori, fără o alocare clară pentru reconstrucția Ucrainei, ridică întrebări serioase despre direcția și coerența politicii europene față de războiul din estul continentului.
