O dispută privind libertatea presei a reizbucnit în Italia, după ce jurnalistul Gabriele Nunziati a fost concediat de agenția Nova în urma unei întrebări adresate Comisiei Europene. Subiectul a declanșat reacții puternice ale eurodeputaților italieni și clarificări urgente din partea Bruxellesului, care a respins categoric speculațiile privind o eventuală implicare în decizia de concediere.
Reacții politice puternice în Italia
Susținerea pentru jurnalist s-a răspândit rapid. Eurodeputatul Sandro Ruotolo (PD) a avertizat că episodul reprezintă „un incident foarte grav pentru libertatea presei”. Ilaria Salis, reprezentanta Alianței Verzilor și Stângii, a denunțat „un semnal alarmant”, afirmând că întrebarea lui Nunziati a scos la iveală „un dublu standard inacceptabil al Uniunii Europene”.
Și Consiliul Național al Ordinului Jurnaliștilor a reacționat prompt, amintind că rolul presei este acela de a pune întrebări chiar și atunci când sunt „incomode sau nedorite”.
Poziția Comisiei Europene
Pentru a opri speculațiile potrivit cărora Bruxellesul ar fi cerut concedierea jurnalistului, purtătoarea de cuvânt Arianna Podestà a transmis o notă oficială. În document se precizează clar că „întrebările privind încetarea colaborării lui Gabriele Nunziati trebuie adresate Agenzia Nova” și că „Comisia nu a contactat agenția în legătură cu acest caz”.
Comisia a subliniat că acordă „cea mai mare importanță libertății presei” și că este „disponibilă să răspundă oricăror întrebări în cadrul conferințelor de presă de la Bruxelles”.
Cum a izbucnit scandalul
Incidentul își are originea în 13 octombrie, când Nunziati, aflat de puțin timp la Bruxelles, a întrebat-o pe purtătoarea de cuvânt Paula Pinho de ce Uniunea Europeană solicită Rusiei să contribuie la reconstrucția Ucrainei, dar nu aplică același criteriu Israelului în Gaza. Pinho a evitat un răspuns direct, declarând doar că este „o întrebare interesantă” despre care nu dorește să comenteze în acel moment.
Câteva săptămâni mai târziu, Agenzia Nova a anunțat concedierea jurnalistului. În comunicatul oficial, instituția afirmă că întrebarea ar fi fost „tehnic incorectă” și că Nunziati ar fi ignorat „diferențele substanțiale și formale” dintre situațiile Israel-Gaza și Rusia-Ucraina. Agenția susține că jurnalistului i s-ar fi explicat aceste diferențe, însă acesta ar fi insistat asupra justeții întrebării.
Argumentele Agenzia Nova și viralizarea videoclipului
Agenzia Nova a motivat decizia și prin viralizarea înregistrării video în care Nunziati adresează întrebarea. Clipul s-a răspândit rapid, fiind preluat, potrivit agenției, de „canale naționaliste ruse pe Telegram și publicații apropiate islamismului politic”, ceea ce ar fi creat „embarasament” pentru companie.
Libertatea presei, din nou sub presiune
Numeroși observatori văd în acest episod un semnal îngrijorător privind libertatea presei în Italia. În aceeași zi, în Parlamentul European a fost prezentat Manifestul pentru jurnalism liber. În cadrul evenimentului, Sandro Ruotolo a reamintit că în 2024 au fost documentate 519 amenințări la adresa jurnaliștilor italieni și a subliniat că rolul reporterilor nu este divertismentul, ci „adresarea unor întrebări care pot fi incomode”.
