Viitorul relației dintre Islanda și Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă. Alegătorii islandezi sunt chemați la urne pe 29 august pentru a decide dacă țara va relua procesul de aderare la UE, iar problema pescuitului a devenit deja unul dintre principalele subiecte ale dezbaterii.
Înaintea referendumului, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) din Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să clarifice modul în care ar putea fi abordată o eventuală solicitare a Islandei de a păstra controlul asupra resurselor piscicole și asupra zonei sale economice exclusive.
Islanda ar putea cere control asupra resurselor piscicole
Eurodeputatul Emmanouil Fragkos, membru al grupului ECR, a întrebat Comisia Europeană dacă este pregătită pentru eventualitatea ca Islanda să solicite, în cadrul negocierilor de aderare, păstrarea controlului deplin asupra zonei sale economice exclusive și asupra resurselor piscicole.
Problema este una importantă deoarece aderarea la UE presupune respectarea legislației europene, inclusiv a normelor privind politica comună în domeniul pescuitului.
Comisarul european pentru pescuit, Costas Kadis, a precizat însă că tratatul de aderare poate include anumite derogări de la regulile europene aplicabile unui nou stat membru.
Comisia Europeană evită să anticipeze negocierile
Kadis nu a confirmat existența unor negocieri informale între Bruxelles și Reykjavik privind pescuitul.
Comisarul european a transmis că este prea devreme pentru a comenta eventualele aspecte care ar putea fi convenite în cazul aderării Islandei la UE. O eventuală reluare a negocierilor depinde mai întâi de rezultatul referendumului și de decizia ulterioară a autorităților islandeze.
Prin urmare, Comisia Europeană recunoaște posibilitatea unor derogări, dar nu oferă deocamdată garanții privind statutul pescuitului islandez.
Islanda a început procesul de aderare în 2009
Islanda a depus cererea de aderare la UE în iulie 2009, iar negocierile au început un an mai târziu, în iulie 2010.
Procesul a fost blocat în septembrie 2013, după ce guvernul de la Reykjavik a decis suspendarea negocierilor. Pescuitul și temerile legate de regulile europene s-au aflat printre principalele motive pentru oprirea procesului.
În 2015, Islanda a anunțat oficial retragerea cererii de aderare, după ce negocierile pentru 11 capitole fuseseră finalizate.
Acum, aproape două decenii mai târziu, problema aderării la UE revine în centrul politicii islandeze.
Războiul din Ucraina a schimbat poziția Islandei
Contextul geopolitic actual este diferit față de perioada în care Islanda a oprit negocierile.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, schimbările din politica externă a Statelor Unite sub administrația Donald Trump și incertitudinile privind securitatea europeană au determinat guvernul islandez să reanalizeze relația cu UE.
Islanda este membră fondatoare a NATO, iar în 2026 a făcut noi pași pentru consolidarea cooperării europene. Reykjavik a semnat un acord de cooperare în domeniul apărării și s-a alăturat platformei de plăți instant a Băncii Centrale Europene.
În acest context, aderarea la UE este analizată și prin prisma securității, nu doar din perspectiva economiei și a accesului la piața europeană.
Pescuitul poate deveni principala problemă în negocieri
Pentru Islanda, pescuitul are o importanță economică și strategică majoră. Controlul asupra apelor teritoriale și al resurselor piscicole reprezintă, prin urmare, un subiect sensibil în relația cu UE.
Legislația europeană prevede aplicarea politicii comune în domeniul pescuitului statelor membre. Totuși, după cum a explicat Costas Kadis, tratatele de aderare pot prevedea anumite derogări.
Există și precedente europene pentru astfel de excepții.
Danemarca beneficiază de o derogare privind adoptarea monedei euro, iar Irlanda are un regim special în ceea ce privește participarea la spațiul Schengen. În trecut, și Regatul Unit a negociat o excepție de la obligația de a adopta moneda euro în cadrul procesului său de integrare europeană.
Aceste precedente nu înseamnă însă că Islanda va obține automat o derogare privind pescuitul. Condițiile ar urma să fie stabilite în cadrul unor eventuale negocieri de aderare.
