Islanda ia în calcul organizarea unui referendum pentru reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană chiar din luna august, potrivit unor surse implicate în pregătirile de la Reykjavík. Decizia ar marca o schimbare strategică majoră, după mai bine de un deceniu de pauză în procesul de aderare.
Guvernul islandez promisese anterior un vot până în 2027, însă evoluțiile internaționale au grăbit calendarul, iar Parlamentul ar urma să anunțe data referendumului în următoarele săptămâni.
Extinderea Uniunii Europene capătă un nou impuls
Discuțiile despre aderarea Islandei la Uniunea Europeană apar într-un moment în care procesul de extindere este din nou în prim-plan. Bruxelles analizează soluții pentru integrarea graduală a Ucrainei, iar Muntenegru continuă să avanseze în negocieri.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că dezbaterea privind extinderea nu mai este strict tehnică. Potrivit acesteia, tema securității și a apartenenței politice a devenit centrală pentru toate statele europene.
În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit la Bruxelles cu premierul islandez Kristrún Frostadóttir, subliniind importanța parteneriatului dintre Islanda și Uniunea Europeană într-un climat internațional volatil.
Factorul american și presiunea geopolitică
Accelerarea referendumului pentru aderarea Islandei la Uniunea Europeană vine pe fondul tensiunilor cu Statele Unite. Impunerea unor tarife comerciale și declarațiile controversate privind Groenlanda au amplificat dezbaterea despre poziționarea strategică a Islandei.
Fiind un stat fără armată proprie, Islanda se bazează pe apartenența la NATO și pe acordul bilateral de apărare din 1951 cu Washingtonul. De asemenea, poziția sa strategică în Atlanticul de Nord, la sud de Cercul Polar Arctic, îi conferă o importanță militară și geopolitică semnificativă.
În acest context, aderarea la Uniunea Europeană este percepută tot mai mult ca o ancoră suplimentară de securitate.
Pescuitul, principalul obstacol în negocierile de aderare
Islanda a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în plină criză financiară. Negocierile au fost însă suspendate în 2013, iar în 2015 autoritățile de la Reykjavík au solicitat retragerea statutului de stat candidat.
Principalul punct sensibil rămâne pescuitul, sector esențial pentru economia islandeză. Disputele privind drepturile de pescuit au tensionat și negocierile anterioare, în special în relația cu Regatul Unit.
Ieșirea Marii Britanii din UE ar putea însă simplifica discuțiile, reducând presiunea politică asupra acestui dosar.
Aderarea Islandei la Uniunea Europeană ar putea avansa rapid
Islanda este deja membră a Spațiului Economic European și parte a zonei Schengen, ceea ce înseamnă că aplică o mare parte din legislația europeană. Înainte de suspendarea negocierilor, Islanda închisese 11 din cele 33 de capitole.
Potrivit unor oficiali europeni, reluarea negocierilor ar putea fi rapidă, cel puțin la nivel tehnic. Totuși, aderarea Islandei la Uniunea Europeană ar necesita un al doilea referendum după finalizarea discuțiilor.
Cu unul dintre cele mai ridicate PIB-uri pe cap de locuitor din lume, Islanda nu este motivată în primul rând de beneficii economice. Miza este mai degrabă una strategică: securitate, stabilitate și influență într-un mediu internațional tot mai fragmentat.
Dacă referendumul pentru aderarea Islandei la Uniunea Europeană va avea un rezultat pozitiv, țara ar putea deveni unul dintre cele mai rapide cazuri de integrare din istoria recentă a extinderii.
