Președintele României, Klaus Iohannis, se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a se retrage din cursa pentru funcția de secretar general al NATO.
Miniștrii de externe ai NATO se vor reuni la Praga pentru a discuta deciziile cheie ce vor influența summitul din iulie de la Washington. În acest context, POLITICO relatează că o serie de oficiali și diplomați europeni consideră că a sosit momentul pentru ca Iohannis să facă un pas înapoi și să își reevalueze candidatura.
Conform unor surse de la nivel european, Iohannis este suspectat că ar urmări să se folosească de candidatura sa la NATO pentru a obține un rol de rang înalt în cadrul Uniunii Europene.
De la anunțarea candidaturii sale în martie, sprijinul său a fost limitat, obținând doar susținerea Ungariei, în timp ce celelalte 29 de țări membre NATO îl susțin pe Mark Rutte, premierul olandez.
Cu toate acestea, lipsa unui sprijin total pentru Rutte din partea tuturor membrilor alianței îi creează dificultăți, deoarece este nevoie de consensul deplin al acestora pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, actualul secretar general, care urmează să își încheie mandatul în octombrie.
Comisar european pentru apărare?
Administrația Prezidențială a respins categoric orice acuzații de acest tip, subliniind că nu există niciun fel de presiuni. Cu toate acestea, îngrijorarea crește în legătură cu riscul ca procesul de selecție a noului secretar general al NATO să devină parte a manevrelor politice pentru ocuparea posturilor de conducere în cadrul Uniunii Europene, în special după alegerile europene din iunie.
Scenariile pentru Iohannis sunt variate, cu unele surse indicând posibilitatea de a deveni comisar european pentru apărare, în timp ce alții sugerează că ar putea fi o alternativă pentru președinția Comisiei Europene, în cazul în care Ursula von der Leyen nu obține un al doilea mandat.
