Klaus Iohannis și-a pledat astăzi șansa la NATO, transmițând că atuul său în fața contracandidatului olandez, Mark Rutte, derivă din faptul că provine dintr-o țară aflată în prima linie a războiului. Șeful statului român a argumentat că el prezintă, prin urmare, avantajul unei înțelegeri „aprofundate” a acestei zone, una „complicată” de războiul din Ucraina. Iar acest lucru va ajuta, semnificativ, aliații în luarea viitoarelor decizii.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, la ceremonia dedicată împlinirii a 20 de ani de la intrarea României în NATO, că integrarea în structura euroalantică și în UE au reprezentat pentru țara noastră „principalele obiective strategice după Revoluţia din 1989”.
Astăzi, la 20 de ani distanță, România este integrată „deplin și ireversibil”, a spus șeful statului, care a evidențiat atât avantajele – însemnând garanțiile de securitate, cuprinse în articolul 5 – cât și contribuția majoră pe care România a depus-o, în tot acest timp, la NATO.
„Respectăm angajamentele asumate la nivel aliat şi contribuim la întărirea securităţii comune şi a apărării colective. Am fost prezenţi în Afganistan, am fost parte a Forţelor Multinaţionale din Irak şi am luptat împreună împotriva terorismului global. Astăzi, menţinem o prezenţă semnificativă în cadrul Misiunii NATO din Kosovo şi avem o contribuţie consistentă la întărirea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic”, a subliniat şeful statului. În plus, România găzduieşte structuri NATO de aprope 5.000 de soldați din mai multe țări aliate, a amintit Iohannis.
România, pilon de securitate în contextul războiului
În contexul războiului din Ucraina, România a devenit mai mult decât oricând „un pilon de securitate şi stabilitate regional”. „Am întărit şi vom continua să întărim securitatea României şi vom depune eforturi suplimentare pentru a consolida structurile aliate de pe teritoriul României”, a transmis șeful statului.
Iohannis a amintit, în acest sens, decizia României de a aloca 2,5% din PIB pentru Apărare, începând din acest an. „În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport”, a punctat șeful statului, ca obiective de urmărit în perioada următoare.
Klaus Iohannis a transmis, de asemenea, că România acordă, alături de aliații din NATO, sprijin ”politic și multidimensional” Kievului. În acest sens, acesta a amintit instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a piloţilor F-16, la centrul de la Feteşti.
Argumentele lui Iohannis
În cea de-a doua parte a discursului, Klaus Iohannis și-ar argumentat candidatura la NATO. Șeful statului a evidențiat faptul că țările din flancul estic al NATO sunt, în aceste vremuri, „în prima linie (…) în faţa posturii agresive a Rusiei”. De aceea, candidatura sa, ca provenind dintr-o țară a flancului estic, este „o aspiraţie legitimă” a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, „s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc”.
În plus, România este țara care „a primit recunoaşterea tuturor aliaţilor pentru performanţele şi profesionalismul militarilor noştri şi şi-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO”, a mai punctat Iohannis.
„Acestea au şi fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO, având convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianţa va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”, și-a pledat șansa, argumentând punctual, Klaus Iohannis.
Mark Rutte, premierul olandez, este contracandidatul său la conducerea NATO.
