O nouă incertitudine planează asupra viitorului politic al lui Marine Le Pen, după ce lidera extremei drepte franceze a anunțat că nu va intra în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2027 dacă Curtea de Apel nu va anula interdicția de a ocupa funcții publice.
Cazul acesteia, legat de presupusa deturnare de fonduri ale Parlamentului European, ar putea decide soarta unuia dintre cei mai influenți politicieni din Franța.
Procesul care ar putea schimba scena politică franceză
După trei încercări nereușite la președinția Franței, Le Pen urmează să apară din nou în fața instanței pe 13 ianuarie, pentru a contesta verdictul de vinovăție. Tribunalul a găsit-o anterior vinovată de folosirea necorespunzătoare a fondurilor europene, impunându-i o interdicție de cinci ani pentru a candida la orice funcție publică — decizie care, dacă va fi menținută, o va exclude din competiția electorală.
Le Pen: „Dacă pierd apelul, îi voi lăsa locul lui Jordan Bardella”
„Dacă sunt găsită din nou vinovată și interdicția rămâne, voi accepta situația și îi voi preda ștafeta lui Jordan Bardella”, a declarat Le Pen pentru postul RTL. Bardella, actualul lider al partidului Rassemblement National (RN) și protejatul politic al lui Le Pen, este considerat succesorul natural al acesteia.
Decizia Curții de Apel, așteptată în luna septembrie
Le Pen a explicat că nu dorește ca procesul să se prelungească. Totuși, aceasta a respins ideea unui nou apel în fața Curții de Casație, argumentând că o decizie venită prea târziu ar face imposibilă o campanie eficientă:
„Dacă mi se interzice să candidez, dar Curtea de Casație îmi dă dreptate trei sau patru luni mai târziu, va fi prea târziu pentru o campanie prezidențială adevărată.”
Ce spun sondajele?
Un sondaj Elabe publicat la începutul lunii arată că atât Marine Le Pen, cât și Jordan Bardella, se află la un avans de două cifre față de ceilalți potențiali candidați în intențiile de vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. Popularitatea celor doi confirmă ascensiunea constantă a extremei drepte în preferințele electoratului francez.
