Preşedintele Serbiei, Aleksandr Vucici, şi premierul din Kosovo, Albin Kurti, s-au întâlnit joi după-amiază, dar, în urma discuțiilor care au fost mediate de oficiali europeni și care s-au întins pe parcursul a cinci ore, nu au ajuns la nici un acord. „Nu s-a ajuns la nici un acord astăzi”, a declarat Josep Borrell, reprezentantul Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, citat de agenţia The Associated Press și preluat de Mediafax.
Cei doi lideri politici, Aleksandr Vucici şi Albin Kurti, au acceptat, în schimb, continuarea discuţiilor în zilele următoare, în vederea eventualei normalizări a relaţiilor, a precizat reprezentantul UE.
Între timp, dacă tensiunile cu Serbia vor escalada, Alianţa Nord-Atlantică va suplimenta prezenţa contingentului de pace din Kosovo, a anunţat miercuri, cu o zi înaintea întâlnirii dintre cei doi oficiali, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
„Avem în momentul de faţă o misiune semnificativă, o prezenţă în Kosovo apropiată de nivelul de 4.000 de militari. Dacă va fi necesar, vom transfera forţe, le vom desfăşura unde trebuie şi vom intensifica prezenţa noastră. Am suplimentat deja prezenţa în zonele din nord. Suntem pregătiţi să facem mai mult”, a declarat Jens Stoltenberg după întâlnirea cu președintele Serbiei, Alexandar Vucici.
La insistențele Uniunii Europene şi Statelor Unite, premierul kosovar, Albin Kurti, a acceptat să amâne decizia introducerii numerelor de înmatriculare auto până la 1 septembrie. Măsura a provocat recent proteste violente ale sârbilor kosovari.
Kosovo și-a declarat independența în anul 2008. Cinci state membre ale UE, printre care și România – alături de Cipru, Grecia, Slovacia și Spania – și două țări din regiune – Serbia și Bosnia și Herțegovina – nu au recunoscut independența Kosovo.
Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo.
Laura Groșereanu
