Publicarea raportului Inspecției Judiciare privind dezvăluirile din documentarul Recorder „Justiție Capturată” are loc într-un moment de maximă tensiune în sistemul judiciar, marcat de discuțiile inițiate de președintele Nicușor Dan cu magistrați nemulțumiți de modul de funcționare al Justiției. Documentul oficial încearcă să ofere un răspuns instituțional acuzațiilor de abuz, persecuție și disfuncționalități sistemice semnalate public.
Raportul Inspecției Judiciare după „Justiție Capturată”
Inspecția Judiciară (IJ), structură independentă din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a publicat luni un raport de activitate de 14 pagini, elaborat în urma informațiilor prezentate în documentarul Recorder „Justiție Capturată”.
Potrivit documentului, o mare parte dintre aspectele semnalate de jurnaliști au făcut deja obiectul unor verificări, cercetări disciplinare sau controale tematice desfășurate în ultimii ani. IJ precizează că a analizat atât situații legate de funcționarea parchetelor, cât și probleme din activitatea instanțelor de judecată.
Inspecția Judiciară anunțase încă din 14 decembrie că a demarat verificări după apariția anchetei Recorder, menționând că unele dintre elementele prezentate se aflau deja în atenția instituției. Anterior, Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea IJ pentru analizarea informațiilor apărute în spațiul public.
Concluzii privind conducerea Direcției Naționale Anticorupție
În ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție, raportul Inspecției Judiciare arată că mai multe sesizări referitoare la presupuse abuzuri sau imixtiuni ale conducerii DNA au fost analizate și respinse.
De asemenea, au fost admise cereri de apărare a reputației profesionale formulate de procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, în legătură cu declarații și postări publice ale unor politicieni. Secția pentru procurori din cadrul CSM a constatat existența unor campanii publice de discreditare și a concluzionat că respectivele afirmații nu aveau bază factuală.
În alte situații analizate, Inspecția Judiciară a reținut că infirmarea unor soluții de către procurorul ierarhic superior reprezintă o atribuție legală și nu constituie o imixtiune în activitatea procurorilor de execuție. Majoritatea sesizărilor privind presupuse activități politice ale procurorilor au fost respinse definitiv.
Judecători de la Curtea de Apel București, în centrul raportului
O parte consistentă a raportului este dedicată activității unor judecători de la Curtea de Apel București (CAB), în special Daniela Panioglu și Alina-Nadia Guluțanu.
Inspecția Judiciară enumeră numeroase acțiuni disciplinare formulate de-a lungul anilor, care au vizat tergiversarea soluționării dosarelor, amânări succesive de pronunțare, neredactarea hotărârilor judecătorești, comportamentul în sala de judecată și exprimări considerate necorespunzătoare în motivările instanțelor.
În mai multe cazuri, Secția pentru judecători din cadrul CSM a dispus sancțiuni severe, inclusiv excluderea din magistratură.
Deciziile Înaltei Curți și limitele răspunderii disciplinare
Raportul subliniază însă că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursurile formulate de judecătorii sancționați, anulând sau diminuând sancțiunile aplicate.
Instanța supremă a reținut fie lipsa laturii subiective a abaterilor disciplinare, fie imposibilitatea imputării întârzierilor în contextul volumului ridicat de muncă. În alte cazuri, ICCJ a constatat că aspectele imputate țin de interpretarea și aplicarea legii, domeniu protejat de principiul independenței judecătorului.
Unele acțiuni disciplinare au fost anulate pentru vicii procedurale, inclusiv incompatibilitatea inspectorului judiciar.
Controale tematice în desfășurare la instanțe și parchete
Inspecția Judiciară anunță că desfășoară în prezent controale tematice la mai multe instanțe și parchete din țară, vizând cauzele care generează volume ridicate de activitate și posibile disfuncționalități administrative sau sistemice.
Sunt vizate Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Argeș, Tribunalul Mureș, Tribunalul Hunedoara și Tribunalul Ilfov, precum și judecătoriile Urziceni, Segarcea, Bolintin Vale, Beclean, Cornetu, Buftea, Rupea și Luduș.
Potrivit IJ, aceste controale urmăresc identificarea cauzelor care au dus la supraîncărcarea instanțelor și evaluarea eventualelor disfuncționalități administrative, legislative sau sistemice.
Răspunsul Inspecției Judiciare la acuzațiile de „persecuție”
În legătură cu acuzațiile din documentarul Recorder privind o posibilă „persecuție” a unor „judecători incomozi”, Inspecția Judiciară afirmă că datele statistice privind activitatea disciplinară sunt publice și verificabile.
Instituția mai precizează că actualul cadru legislativ nu mai permite sancționarea comportamentelor magistraților din afara exercitării atribuțiilor de serviciu. Pentru alte aspecte semnalate în documentar, IJ anunță efectuarea unor verificări suplimentare, în limitele legislației în vigoare.
Discuții tensionate la Cotroceni cu magistrații
Publicarea raportului coincide cu discuțiile începute luni de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, cu magistrați care au reclamat probleme structurale în sistemul de justiție.
Cei 11 magistrați prezenți la întâlnire au invocat necesitatea modificării urgente a legilor Justiției adoptate în 2022, existența unui „sistem” oligarhic la vârful Justiției, în special la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al CSM, precum și apropierea unor magistrați de decidenți politici.
În intervențiile lor, aceștia au acuzat și presupuse abuzuri ale Inspecției Judiciare împotriva unor magistrați considerați „incomozi”, acuzații respinse de IJ prin concluziile prezentate în raportul oficial.
