Aproximativ 19% din populația României a trăit în 2024 în gospodării cu venituri sub pragul sărăciei relative, stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Deși acest procent marchează o scădere față de anul precedent, cifrele arată că aproape 3,6 milioane de români sunt încă afectați de sărăcie.
O scădere moderată, dar inegal distribuită
În termeni absoluți, numărul persoanelor aflate în sărăcie a scăzut cu 375.000 față de 2023, ceea ce echivalează cu o reducere de 9,4%. Cu toate acestea, datele arată diferențe semnificative în funcție de vârstă, gen și componența gospodăriilor. Cea mai ridicată incidență a fost în rândul minorilor (26,2%) și al tinerilor între 18 și 24 de ani (22,2%). Femeile au fost mai afectate decât bărbații (19% față de 18,9%).
Un factor esențial în diminuarea sărăciei a fost reprezentat de transferurile sociale, inclusiv pensiile. Fără aceste plăți, aproape 41,4% din populație ar fi trăit sub pragul sărăciei, iar în rândul vârstnicilor de peste 65 de ani, acest procent ar fi urcat la 84,8%.
Deprivarea materială și socială severă, în scădere
În 2024, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale. Aproximativ 3,27 milioane de persoane au fost afectate, majoritatea fiind femei (52,9%). Cele mai vulnerabile categorii rămân copiii sub 18 ani (21,2%) și persoanele peste 65 de ani (19,6%).
Muncă insuficientă, risc crescut de excluziune
INS mai relevă că 615.000 de persoane sub 65 de ani au trăit în gospodării cu o intensitate foarte redusă a muncii, în special femei. Acest indicator a scăzut față de 2023, dar ponderea femeilor rămâne mai ridicată (5% față de 3,6% la bărbați).
Risc de sărăcie și excluziune socială: 27,9% din populație
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9% în 2024, echivalentul a 5,3 milioane de persoane. Indicatorul a scăzut cu 4,1 puncte procentuale comparativ cu 2023, dar continuă să fie ridicat în rândul copiilor (33,8%), tinerilor (31,3%) și vârstnicilor (29,3%).
Gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți sunt cele mai vulnerabile (50,9%), urmate de cele cu mai mulți adulți și copii (37,2%) și gospodăriile monoparentale (36,5%).
Disparități regionale accentuate
Din punct de vedere geografic, cele mai mari riscuri de sărăcie și excluziune socială au fost înregistrate în regiunea Sud-Est (39,7%) și Sud-Vest Oltenia (35,1%). La polul opus, București-Ilfov a avut cea mai redusă rată – doar 12%.
