Inițiativa pentru minorități – Ungaria vrea să arunce Europa în aer

La un secol de la Tratatul de la Trianon, Ungaria își turează propaganda revizionistă și acțiunile destabilizatoare. Obsesia Ungariei Mari – închisoarea de Ev Mediu întunecat în care au fost înrobiți 10 milioane de nemaghiari – întunecă mințile noii generații de politicieni extremiști de la Budapesta, dar și din Ardeal. Banii pentru lobbyul revizionist și rețelele de influență au pregătit, cu perseverență diabolică, o bombă la temelia UE: ”Inițiativa cetățenească europeană – Protecția minorităților naționale”.

Până să explodeze în România, căreia-i este dedicată în mod special, propunerea de sorginte hungaristă are ecou în Spania. Legătura între separatiștii catalani și inițiatorii proiectului dedicat minorităților naționale e făcută de un europarlamentar român, care este și președintele Uniunii Federale a Naționalităților Europene (FUEN). Activitatea lui Loránt Vincze, stipendiat de Guvernul Viktor Orban și ales anul trecut europarlamentar din partea UDMR, este relevantă pentru caracterul interesat și potențialul periculos al inițiativei așa-zise cetățenești, dar care este, de fapt, un instrument parșiv al politicii revizioniste maghiare.

”Cetățeanul” Vincze

Loránt Vincze a fost, în anii 2017-2018, coordonatorul campaniei pan-europene pentru ”Inițiativa cetățenească europeană – Protecția minorităților naționale” – Minority SafePack. Este, din 2016, președintele Uniunii Federale a Naționalităților Europene (FUEN), după ce anterior, timp de trei ani, îi fusese vicepreședinte. Din același an 2016, FUEN primește anual circa 500.000 de euro, sponsorizări de la Budapesta.

Înainte de a deveni europarlamentar, Vincze a fost angajatul Centrului de Studii ”Antall Joszef” din Budapesta, înregistrat la Bruxelles ca organizație de lobby în Registrul de Transparență al UE. Centrul poartă numele primului premier maghiar postcomunist, care se declara prim-ministru pentru toți cei 15 milioane de maghiari, nu doar pentru cei 10 milioane de cetățeni ai Ungariei. Drept urmare, Antall a creat Oficiul pentru Maghiarii de peste Granițe. Moștenirea sa politică este dusă mai departe inclusiv prin intermediul ONG-ului care își are biroul din Bruxelles vizavi de Comisia Europeană și Consiliul European.

Organizația declară cheltuieli anuale de lobby în capitala UE de peste 300.000 de euro, iar bugetul total e de aproximativ 2 milioane euro pe an, bani proveniţi direct de la Oficiul prim-ministrului ungar şi de la ministerele Afacerilor Externe şi Resurselor Umane de la Budapesta. Conform declarației de avere, Vincze a primit 76.128 euro în prima jumătate a anului trecut, salariu în calitate de ”consilier detaşat în Belgia” al respectivului Centru. A fost angajat la Antall József Knowledge Centre” începând din februarie 2018, când a pus capăt unei activități de nouă ani ca asistent europarlamentar.

În prezent, Loránt Vincze este atât europarlamentar, cât și președintele Uniunii Federale a Naționalităților Europene. Fostul coordonator al campaniei pentru Inițiativa cetățenească adresată minorităților naționale este acum membru al forului ce urmează să dezbată această Inițiativă. Pe care, de altfel, o promovează în dubla sa calitate de membru al Comisiei europarlamentare de Petiții și de co-președinte al Inter-Grupului pentru Minorități, alături de eurodeputata FIDESZ Gal Kinga. Nu e aici un conflict de interese?

Finanțarea sa din fonduri guvernamentale maghiare, în timp ce promova o inițiativă aparent civică și generoasă, precum și cariera sa politică fulgerătoare, sub binecuvântarea liderului de la Budapesta, sunt indicii ale caracterului mai puțin cetățenesc al Inițiativei pentru minorități, care, în fapt, servește interesele regimului naționalist-revanșard al lui Viktor Orban.

Din Ardeal în Catalonia

„Primul pas pe care ar trebui să îl facă Guvernul Cataloniei este aderarea la Uniunea Federală a Naționalităților Europene (FUEN). Este un lobby continental puternic care a lansat inițiativa cetățenească europeană de succes Minority Safepack, pentru a spori protecția minorităților și a limbilor neoficiale din Uniunea Europeană”, îndemna, în plină pandemie, Erika Casajoana, militantă pentru independența Cataloniei, înregistrată ca lobbyistă la Parlamentul European și apropiată a liderului separatist Carles Puigdemont, fugit anii trecuți în Belgia din calea justiției spaniole și validat, cu scandal, ca europarlamentar.

„Atâta timp cât teritoriile catalane vor face parte din statul spaniol, vom fi o minoritate națională oprimată” – e crezul Erikăi Casajoana. Similar celui al naționaliștilor separatiști din diverse colțuri ale Europei. Între ei, FUEN a întins o toxică pânză de păianjen.

Loránt Vincze, președintele FUEN, a vizitat Catalonia anul trecut, pentru a-și prezenta inițiativa pentru minorități. Textul, de altfel, a obținut suport în regiuni în care se înregistrează tendințe separatiste, precum Țara Bascilor și Tirol, la nivelul legislativelor locale. Dar mai ales Parlamentul Ungariei a susținut Inițiativa, dând, la 31 octombrie 2017, tonul suportului ”internațional” pentru așa-zisul pachet de apărare a minorităților, adoptând în unanimitate o rezoluție de sprijin.

Cât de ”europeană” e inițiativa ce avea nevoie de un milion de semnături ale cetățenilor UE pentru a putea fi înaintată forurilor UE se vede din proveniența adeziunilor: 527.686 au venit din Ungaria, 254.871 din România. Diferența până la necesar s-a adunat din celelalte țări membre: 36 de semnături din Malta, 35 din Cipru, 110 din Portugalia, dar și 78.000 din Italia, 63.000 din Slovacia, 48.000 din Spania etc. Pentru a aduna milionul de semnături și a întruni condiția de reprezentativitate ca acestea să provină din cel puțin șapte țări membre ale UE, au fost mobilizate comunitățile maghiare din jurul Ungariei și s-a pus în mișcare rețeaua de ONG-uri separatiste din Europa în care organizațiile ungurești joacă un rol central.

Totalul de 1,3 milioane semnături recoltate e totuși puțin, raportat la cele circa 40 de milioane de europeni ce aparțin unor minorități naționale (8-9% din populația UE). Dar e suficient pentru obiectivul politic destabilizator ce stă în spatele ”Minority SafePack”.

Ce vizează Inițiativa pentru minorități?

Inițiativa a fost înregistrată la Comisia Europeană în 10 ianuarie 2020, când a început să curgă termenul de șase luni pentru organizarea unei audieri pubblice de către Comisie în Parlamentul European. Programată pentru 23 martie, dezbaterea a fost amânată la o dată ulterioară din cauza pandemiei, iar perioada de șase luni pe care Comisia Europeană o avea la dispoziție a fost prelungită. După dezbatere, Comisia își va anunța poziția în ceea ce privește „Minority SafePack Initiative”.

Propunerile legislative înaintate Comisiei, în februarie, de către inițiatori cuprind, în primul rând, un proiect de recomandare a Consiliului privind protecția și promovarea diversității lingvistice în UE, crearea unui Centru european pentru diversitate lingvistică și adaptarea politicii de coeziune pentru a ține cont de situația persoanelor aparținând minoritățile naționale și rolul diversității culturale și lingvistice. Aparent sună bine.

Doar că proiectul de recomandare include prevederea referitoare la utilizarea limbilor minorităților în administrația publică și justiție, iar modificarea legislației europene în materie de politică de coeziune vizează transformarea organizațiilor minorităților în actor esențial al finanțării europene a regiunilor mai puțin dezvoltate. Cum ar fi, să zicem, Regiunea de dezvoltare Centru din România, care include, întâmplător, județele Harghita și Covasna. Ceea ce, iarăși, n-ar fi neapărat un lucru rău, dacă ofensiva minorităților, pusă în scenă de la Budapesta, n-ar viza, din Carpați până în Catalonia, separarea pe criterii etnice.

Asta e bomba așezată cu migală de Ungaria la temelia UE. Fitilul e pregătit pentru momentul oportun.

Horia Blidaru

foto: „Maghiar este cel pe care îl doare Trianonul” – Propaganda naţionalistă perpetuează revizionismul ungar

Facebook

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *