Într-un moment în care democrațiile europene sunt tot mai expuse formelor subtile de agresiune hibridă, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), reunită marți la Strasbourg, a adoptat o rezoluție ce atrage un semnal de alarmă cu privire la implicarea Federației Ruse în procesele electorale și politice din mai multe state europene – inclusiv România.
Documentul, intitulat „Ingerința străină, o amenințare la adresa securității democratice în Europa”, subliniază că în ultimii ani Moscova a operat o rețea complexă de influență care a vizat nu doar marile puteri occidentale, ci și state est-europene aflate la frontiera NATO și UE. Cu 141 de voturi pentru, 13 împotrivă și 4 abțineri, rezoluția adoptată de APCE menționează România într-un context mai larg, care include și Brexitul, alegerile din SUA și Franța, dar și așa-numitul „referendum” de independență din Catalonia.
Alegerile din 2024 în România, în vizorul APCE
Printre cazurile concrete menționate, textul face referire explicită la „alegerile prezidențiale din 2024 din România și Republica Moldova” ca exemple de interferență rusă. Deși raportul nu detaliază formele exacte ale amestecului, contextul este mai mult decât sugestiv: o rețea de dezinformare, platforme media afiliate Kremlinului, influenceri și blogeri locali folosiți ca pârghii de propagandă, toate orchestrate într-un efort sistemic de a submina încrederea în instituțiile democratice.
Această recunoaștere oficială la nivel european nu face decât să confirme ceea ce, în cercuri restrânse, se discuta deja de luni bune: România a fost ținta unui război informațional, purtat de o putere străină ostilă, prin instrumente invizibile, dar extrem de eficiente.
Dezinformarea – armă hibridă a Moscovei
APCE avertizează că Federația Rusă a folosit pe scară largă metode hibride de intervenție, printre care: răspândirea sistematică de dezinformare și propagandă, finanțarea de canale media precum RT și Sputnik, precum și utilizarea rețelelor sociale pentru influențarea opiniei publice. Această rețea de influență, spune raportul, este alimentată inclusiv prin finanțarea unor „autodeclarați jurnaliști, blogeri și influenceri” care diseminează mesaje pro-Kremlin în spațiul digital european.
România, vulnerabilă în fața războiului hibrid
În cazul României, vulnerabilitățile sunt evidente. Sistemele de protecție a spațiului informațional sunt fragmentate, coordonarea între instituții este deficitară, iar societatea civilă și presa independentă duc o luptă inegală împotriva valului de narative toxice care inundă rețelele sociale.
Adunarea Parlamentară recomandă statelor membre ale Consiliului Europei – inclusiv României – să trateze ingerința străină ca pe o amenințare de securitate națională, să protejeze infrastructurile critice și sistemele electorale, să îmbunătățească cooperarea internațională și să susțină inițiativele independente de verificare a informațiilor.
