Pe măsură ce dezinformarea și conținutul fals continuă să prolifereze, integritatea și credibilitatea jurnalismului sunt tot mai mult puse în pericol.
Indexul mondial al libertății presei din 2023, publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei (3 mai), de Reporters sans frontières, evaluează starea jurnalismului în 180 de țări. Raportul a clasificat situația ca fiind una „foarte gravă” în 31 de țări, „dificilă” în 42 de țări, „problematică” în 55 de țări și „bună” sau „satisfăcătoare” în doar 52 de țări.
Pe scurt, acest lucru înseamnă că mediul jurnalistic este considerat ca fiind unul „rău” în șapte din zece țări, în timp ce doar trei din zece țări au un mediu satisfăcător pentru jurnalism.
Indexul din 2023 evidențiază impactul semnificativ al industriei de conținut fals din ecosistemul digital asupra libertății presei, actorii politici din două treimi din țările evaluate fiind implicați în campanii de dezinformare sau propagandă. Această estompare a granițelor dintre realitate și artificialitate, reprezintă o amenințare la adresa dreptului la informație, deoarece capacitatea de a manipula conținutul subminează jurnalismul de calitate și slăbește domeniul presei.
Situația din Europa
În 2022, războiul din Ucraina a facilitat eforturile Kremlinului de a efectua o „epurare” a peisajului media rusesc. Fie că vorbim despre cenzura sistemică și expulzarea organizațiilor mass-media independente ruse și străine, Rusia a creat și umplut rapid un gol cu propaganda pro-guvernamentală.
De altfel, interzicerea platformelor de social media occidentale a dus la creșterea rapidă a Telegramului, baza sa de utilizatori dublandu-se în ultimul an. Această platformă a devenit rapid un instrument de nădejde pentru mass-media independentă, însă în prezent adăpostește și rețelele de propagandă ale lui Putin.
Epurarea are loc și în Ucraina, unde Kremlinul își desfășoară prompt mecanismele de propagandă pe măsură ce forțele armatei ruse preiau noi zone. Cu toate acestea, jurnaliștii se bucură de mai multă libertate în zonele neocupate, în ciuda provocărilor legate de raportarea în timpul unui război, deoarece conflictul și unitatea națională au redus influența oligarhilor asupra mass-mediei și au atenuat presiunile care decurg din diviziunile interne.
Războiul din Ucraina a avut implicații pentru libertatea presei și în Europa de Vest, unde statele încearcă încă să găsească un echilibru între securitatea națională și libertatea presei.
Grecia a ajuns de exemplu codașul clasamentului din UE în 2023, din cauza agențiilor de informații care spionează jurnaliştii și utilizării programelor spion Predator.
În ciuda acestor probleme, diferența în clasamentul dintre țările membre UE s-a redus semnificativ. În această regiune, există de două ori mai multe țări care au crescut, conform indicelui din 2023, decât cele care au scăzut.
Acest lucru ar putea evolua și mai mult deoarece în prezent UE discută o legislație fără precedent care ar stabili standarde comune privind libertatea presei. Mai mult, creșterea indicelui de către majoritatea membrilor estici ai UE merge mână în mână cu conștientizarea faptului că raportarea independentă poate servi drept bastion împotriva propagandei de la Kremlin.
