România se află în mijlocul unui război hibrid fără precedent, cu consecințe care ar putea marca destinul național în anii ce vor urma – avertizează, într-un interviu acordat site-ului spotmedia.ro, profesorul Corneliu Bjola, expert în studii diplomatice la Universitatea din Oxford.
„Georgescu nu trebuie, sub nicio formă, să devină președintele României”, avertizează Bjola, considerând că „există dovezi suficiente” care indică implicarea sa într-un act de trădare națională. Conform Noului Cod Penal – art. 394, Georgescu poate fi acuzat de „ajutarea unei puteri sau organizații străine pentru desfășurarea unei activități ostile împotriva securității naționale”. Cu toate acestea, întreabă Bjola, „de ce nu a fost încă arestat?”
Iată principalele declarații ale profesorului de la Oxford, după ce a analizat documentele desecretizate de către CSAT, care dezvăluie implicarea Rusiei în procesul electoral din România și conexiunile controversate ale unor figuri-cheie din acest context:
- „Trădarea se hrănește din slăbiciunea celui care o permite”, spune Bjola, explicând că, de-a lungul anilor, autoritățile române au închis ochii la numeroase amenințări și infiltrări, iar acum „culegem roadele” acestei neglijențe. Punând sub lupă implicarea Rusiei și a unor actori locali în destabilizarea țării, Bjola punctează faptul că, de acum, România se află în mijlocul unei campanii hibride coordonate, cu scopul de a submina democrația și a pregăti terenul pentru instalarea unui regim favorabil Kremlinului.
- Bjola subliniază că „Rusia își va intensifica atacul în următoarele 48-72 de ore, activând toate rețelele sale de troli pe platformele de socializare pentru a crea confuzie”, o tehnică deja bine cunoscută și utilizată în alte contexte, precum cazul asasinatului Skripal sau doborârea avionului Malaysia Airlines. În opinia sa, acest moment crucial este „totul sau nimic” pentru Rusia, iar România se află în fața unui război informațional de amploare.
- Un alt punct sensibil subliniat de Bjola este implicarea lui Călin Georgescu, un nume asociat cu mișcările de extremă dreaptă și cu susținerea indirectă a intereselor Moscovei. Bjola avertizează că activitatea conturilor care l-au promovat pe Georgescu nu a fost „organică”, iar analiza serviciilor de informații românești a identificat o „campanie de atac cibernetic coordonată de un actor statal”. „Georgescu și grupul din jurul său, majoritatea dintre ei susținători ai unui discurs naționalist extremist, încearcă să preia puterea în România”, subliniază Bjola, făcând trimitere la legăturile dintre aceștia și rețelele rusești.
În opinia sa, România trebuie să își apere suveranitatea și integritatea, în mod similar cu Republica Moldova, care, atunci când a fost atacată de Rusia în octombrie, nu a stat pasivă. „Autoritățile române trebuie să acționeze la fel, fără întârziere”, conchide Bjola, subliniind că răspunsul statului este esențial în fața acestei amenințări hibride, care va culmina în zilele următoare.
