Nume de legendă al diplomației mondiale, Henry Kissinger a încetat din viaţă la vârsta de 100 de ani, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Un jucător-cheie în diplomaţia mondială în perioada războiului rece, Henry Kissinger „a murit astăzi, în casa sa din Connecticut”, conform sursei citate.
Evreu german, născut pe 27 mai 1923, în Bavaria, cu o voce gravă şi un puternic accent german, el a continuat să fie faimos şi o voce influentă timp de decenii după ce şi-a părăsit responsabilităţile în planul afacerilor internaţionale.
Heinz Alfred Kissinger a fost naturalizat american la vârsta de 20 de ani. Fiu al unui profesor, s-a alăturat contra-spionajului militar şi armatei americane, după care a urmat studii strălucitoare la Harvard, unde a şi predat.
Recunoscut după ramele groase ale ochelarilor, s-a impus în planul diplomaţiei globale când republicanul Richard Nixon l-a chemat la Casa Albă, în 1969, în calitate de consilier pentru securitate naţională, apoi ca secretar de stat. A ocupat ambele funcţii din 1973 până în 1975 şi a rămas șef al diplomaţiei SUA și sub preşedintele Gerald Ford, până în 1977. Atunci a iniţiat relaxarea în relaţia cu Uniunea Sovietică, dar şi dezgheţul cu China lui Mao, în timpul călătoriilor secrete pentru a organiza vizita istorică a lui Nixon la Beijing, în 1972.
Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, şi-a văzut însă imaginea pătată de pagini întunecate din istoria Statelor Unite, precum sprijinul pentru lovitura de stat din 1973 din Chile sau invazia Timorului de Est în 1975 şi războiul din Vietnam. A condus, întotdeauna în cel mai mare secret şi în paralel cu bombardamentele de la Hanoi, negocieri cu Le Duc Tho pentru a pune capăt războiului din Vietnam. Semnarea încetării focului i-a adus, în 1973, Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu liderul nord-vietnamez, fiind unul dintre cele mai controversate premii din istoria decernării acestei distincţii.
