Universitatea Harvard a primit o lovitură dură din partea lui Donald Trump: înghețarea a peste 2 milioane de dolari în granturi federale și 60 de milioane de dolari în contracte.
Nu e prima confruntare de acest tip, dar este, probabil, cea mai explozivă, iar ceea ce pare un conflict administrativ e de fapt o luptă pentru libertatea academică.
Prețul nesupunerii
Administrația Trump, aflată acum în al doilea mandat, își continuă ofensiva împotriva universităților de elită, pe care le acuză de „indoctrinare liberală” și lipsă de protecție pentru studenții evrei. Harvard, cea mai bogată universitate americană, cu un fond propriu de 53 de miliarde de dolari, a fost prima instituție majoră care a refuzat public aceste „doleanțe”. Răspunsul guvernului a fost prompt și, cum altfel, punitiv.
Lista de „corecturi ideologice”
Documentul transmis de Departamentul Educației către Harvard – obținut de The New York Times – cuprinde zece categorii de reforme. Printre cele mai controversate se numără:
- impunerea unei „diversități de opinii” în fiecare departament academic.
- obligativitatea raportării studenților considerați „ostili valorilor americane” către guvern;
- audituri externe, agreate politic, pentru departamentele suspectate că „încurajează hărțuirea antisemită”;
- verificarea cadrelor didactice pentru plagiat;
Și poate cel mai grav, Casa Albă a solicitat sancțiuni împotriva celor implicați în protestele pro-palestiniene de anul trecut, declanșate în contextul războiului din Gaza și al sprijinului SUA pentru Israel.
Răspunsul Harvard: „Nu vom renunța la libertatea noastră”
Președintele Harvard, Alan Garber, a transmis punctul de vedere al univesității într-o scrisoare deschisă: „Universitatea nu va renunța la independența sa și nici la drepturile constituționale garantate prin Primul Amendament”. Deși a recunoscut că o parte din solicitările guvernului au legătură cu combaterea urii și discriminării, el a acuzat administrația Trump că încearcă să controleze climatul intelectual din campus.
David Armitage, profesor de istorie la Harvard, a fost chiar mai direct într-o declarație pentru BBC: „Este un act răzbunător, lipsit de fundament legal, care are ca scop reducerea la tăcere a libertății de exprimare”.
Columbia a cedat
Spre deosebire de Harvard, Universitatea Columbia a acceptat luna trecută o parte din cerințele administrației după ce a pierdut 400 de milioane de dolari în fonduri federale. Decizia a stârnit reacții dure din partea comunității academice și a studenților. Columbia este acum văzută de unii ca un exemplu de compromis periculos.
După acceptarea acestei decizii, mai mulți studenți ai universității și activiști pro-palestinieni, care au participat la proteste împotriva războiului din Gaza, au fost reținuți de autorități.
În acest climat tensionat, încrederea americanilor în sistemul de învățământ superior continuă să scadă. Potrivit unui sondaj Gallup, tot mai mulți americani – în special republicani – consideră că universitățile promovează o agendă politică partizană. Pentru mulți dintre aceștia, elitele academice sunt vinovate de polarizarea societății.
Rămâne de văzut dacă Harvard va rămâne singură, sau dacă și alte instituții vor avea curajul să urmeze același drum.
