Guvernul a adoptat, joi, planul de urgență pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Propunerea aparține Ministerului Energiei și a venit pe fondul intensificării eforturilor statelor Uniunii Europene de a-și reduce dependența de energia rusească, îngrijorarea fiind cauzată de Federația Rusă, care a oprit, la 27 aprilie, alimentarea cu gaze naturale a Bulgariei și Poloniei.
Planul de urgenţă le dă posibilitatea statelor membre din grupurile de risc – Ucraina, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Croaţia, Italia, Ungaria, Luxemburg, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia – să coopereze, într-o eventuală criză energetică.
Planul de urgenţă prevede stabilirea unui set de măsuri şi proceduri prin care se pot anula, reduce sau elimina efectele unor posibile perturbări în aprovizionarea ţării noastre cu gaze naturale.
”În actualul context geopolitic şi de securitate, a fost necesar să actualizăm Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România. Prin implementarea prezentului proiect de act normativ vom asigura măsurile care trebuie luate pentru a elimina sau a atenua impactul unei perturbări a furnizării de gaze naturale”, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu.
Regulamentul stabilește trei niveluri de criză energetică pentru România – alertă timpurie, alertă și urgență.
Spre deosebire de alte țări europene, România are un grad de dependență mic față de gazul rusesc – de 27%. În plus, statul român are în desfășurare două proiecte energetice mari care prevăd extragerea gazelor naturale din Marea Neagră, în total o cantitate de 200 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Romgaz, companie de stat, a anunțat, ieri, că va accelera forajele din petrimetrul de mare adâncime, Neptun, pe fondul crizei de gaze naturale din Europa. Compania de stat urmează să ia o decizie cu OMV Petrom (care deține 50% din acest proiect) până la sfârșitul acestui an.
L. Groșereanu
