Parlamentarii francezi au răsturnat guvernul printr-un vot de încredere luni, o nouă criză pentru a doua cea mai mare economie a Europei, care îl obligă pe președintele Emmanuel Macron să caute un al patrulea prim-ministru în ultimele 12 luni.
Prim-ministrul François Bayrou a fost înlăturat în mod covârșitor cu un vot împotriva sa de 364-194. Bayrou a plătit prețul pentru ceea ce părea a fi o eroare politică uimitoare, pariind că parlamentarii îi vor susține punctul de vedere conform căruia Franța trebuie să reducă cheltuielile publice pentru a-și limita datoriile. În schimb, au profitat de votul convocat de Bayrou pentru a se uni împotriva centristului în vârstă de 74 de ani, numit de Macron în decembrie anul trecut.
Căderea guvernului minoritar de scurtă durată al lui Bayrou – acum obligat constituțional să-și prezinte demisia după mai puțin de nouă luni de mandat – anunță o nouă incertitudine și un risc de blocaj legislativ prelungit pentru Franța, care se confruntă cu provocări presante, inclusiv dificultăți bugetare și, la nivel internațional, războaie în Ucraina și Gaza plus relația sinuoasă cu președintele american Donald Trump.
După plecarea lui Gabriel Attal din funcția de prim-ministru în septembrie 2024, urmată de înlăturarea de către parlament a fostului negociator Brexit, Michel Barnier, în decembrie, și de plecarea lui Bayrou, Macron caută din nou un înlocuitor pentru a construi consens în camera inferioară a parlamentului, care este plină de oponenți ai liderului francez.
Biroul lui Macron a declarat că va accepta demisia guvernului lui Bayrou marți și va numi un nou prim-ministru „în zilele următoare”.
Cauza prăbușirii celui mai recent guvern a fost decizia uimitoare a lui Macron de a dizolva Adunarea Națională în iunie 2024, declanșând alegeri legislative despre care liderul francez spera că vor consolida poziția alianței sale centriste pro-europene. Dar pariul a dat greș, producând o legislatură fragmentată, fără niciun bloc politic dominant la putere, pentru prima dată în republica modernă a Franței.
Lipsite de o majoritate funcțională, guvernele sale minoritare au trecut de atunci de la o criză la alta, supraviețuind prin capriciile blocurilor politice opuse de stânga și extremă dreaptă, care nu au suficiente locuri pentru a se guverna singure, dar care, atunci când se unesc, pot răsturna alegerile lui Macron.
