Guvernatorul BNR a declarat că România era pregătită să treacă la moneda euro, în urmă cu 10 ani, dar, printr-o decizie politică de la acel moment, s-a renunțat la acest demers. Potrivit lui Mugur Isărescu, discuțiile pentru moneda euro pot fi reluate abia „peste 5-7 ani”.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că România a îndeplinit criteriile de aderare la zona euro încă de acum 10 ani, în perioada 2013-2015, dar, în urma unei decizii care a fost luată la nivel politic, s-a renunțat la acest demers.
„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. Atunci asta a fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile (de aderare, n.r.) prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică. Preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. S-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală”, a spus Mugur Isărescu.
Isărescu: „În 2018, și BNR a renunțat la demersuri”
Guvernatorul BNR a precizat că nu a fost un singur partid, ci toate formațiunile politice și guvernele care au urmat au mers în această direcție. Mugur Isărescu a continuat spunând că BNR avansase cu pregătirile pentru trecerea la moneda euro, dar, că, în 2018, când a avut loc și ultima ședință pe această temă, a suspendat și ea demersurile.
„În 2018, dacă îmi aduc bine aminte, ultima şedinţă a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Şi am renunţat şi noi la toate comitetele, am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea de numerar: cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro, deci eram avansaţi”, a detaliat Mugur Isărescu.
„Acum, dacă corecția fiscală înseamnă 5 sau 7 ani, înseamnă că mai discutăm despre euro peste 5-7 ani”, a explicat guvernatorul BNR.
Comisia Europeană a publicat, în iunie 2024, raportul de convergență pentru aderarea la zona euro și a anunțat că România nu îndeplinește criterii legate de stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.
