Interesul Statelor Unite pentru regiunea arctică capătă o dimensiune tot mai tensionată, pe fondul unor declarații și inițiative care zguduie echilibrul diplomatic european. În centrul acestei controverse se află Donald Trump, care a readus în discuție, într-un mod direct și fără menajamente, viitorul Groenlandei.
Trump: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”
Pe 4 ianuarie, aflat la bordul avionului Air Force One, Donald Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securității naționale”. Afirmația a declanșat reacții dure la Nuuk, la Copenhaga și în mai multe capitale europene. Potrivit The Economist, administrația americană analizează posibilitatea unui acord special cu Groenlanda, de tip Compact of Free Association (COFA).
Astfel de acorduri există deja între SUA și state insulare din Pacific precum Micronezia, Insulele Marshall și Palau, oferind Washingtonului libertate militară și avantaje comerciale.
De la ironie la fermitate
Dacă anul trecut declarațiile lui Trump au fost întâmpinate cu ironie, situația s-a schimbat radical. Jens-Frederik Nielsen, prim-ministrul Groenlandei, a respins categoric ideea oricărei anexări sau presiuni americane. „Ajunge. Gata cu presiunile. Gata cu fanteziile despre anexare”, a transmis acesta.
La rândul ei, Mette Frederiksen a avertizat că amenințările trebuie tratate cu maximă seriozitate, în timp ce aliații europeni și-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea Groenlandei și a Danemarcei.
Europa se solidarizează, dar panica persistă
Țările nordice și baltice, alături de Regatul Unit și Franța, au transmis mesaje ferme de susținere. Dincolo de declarațiile oficiale, însă, persistă temerea că Washingtonul ar putea forța o schimbare majoră de statut în Arctica.
Potrivit The Economist, chiar dacă anexarea directă este improbabilă, intenția administrației Trump de a-și consolida influența asupra insulei este cât se poate de reală.
Doctrina Monroe și argumentul securității
Trump a invocat constant motive strategice: resurse naturale, securitate națională și competiția cu Rusia și China. Retorica sa amintește de Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care urmărea limitarea influenței altor puteri în emisfera vestică. „Groenlanda este extrem de strategică”, a spus Trump, susținând că zona este frecventată de nave rusești și chinezești.
Strategia SUA: Independență și negocieri directe
Administrația americană ar încerca să profite de mișcarea de independență a Groenlandei. În martie 2025, J.D. Vance a criticat Danemarca și a sugerat discuții directe cu populația groenlandeză. Ulterior, Trump l-a numit pe Jeff Landry drept trimis special în Groenlanda, un gest interpretat ca o tentativă de a ocoli autoritățile daneze.
Spionaj și tensiuni diplomatice
Implicarea CIA și a Agenției Naționale de Securitate a amplificat suspiciunile. Potrivit autorităților daneze, au existat mai multe activități de supraveghere și influențare a actorilor politici locali. Diplomații americani au fost convocați de mai multe ori, iar serviciile de informații daneze au menționat SUA în evaluarea anuală a amenințărilor.
Acordul COFA și limitele actuale
Deși Groenlanda găzduiește deja o bază militară americană, orice extindere semnificativă a prezenței SUA ar necesita acordul Danemarcei. Tentativele Washingtonului de a discuta direct cu guvernul groenlandez au fost respinse până acum.
O dispută cu accente suprarealiste
Tensiunea a atins un nivel neobișnuit după ce ministrul de Externe al Germaniei a sugerat că Groenlanda ar putea beneficia de garanțiile de securitate prevăzute de NATO, chiar și în cazul unor presiuni americane.
Pentru Kuno Fencker, membru al parlamentului local, situația este clară: „Groenlanda se află în zona Doctrinei Monroe și știm ce înseamnă asta”. Insula se pregătește, astfel, pentru o confruntare diplomatică de durată cu Washingtonul.
