Viitorul buget al Uniunii Europene intră într-o zonă de conflict major între statele membre. Germania, Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda și Suedia cer reducerea cu câteva sute de miliarde de euro a propunerii Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034. Cele șase state susțin că toate capitolele bugetare trebuie să contribuie la economii, iar resursele europene trebuie concentrate pe securitate, apărare, competitivitate, migrație și suveranitate.
Planurile pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene se lovesc de prima mare opoziție coordonată din partea unui grup de state membre. Germania, Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda și Suedia consideră că proiectul financiar propus de Comisia Europeană este prea ambițios într-un moment în care guvernele naționale își reduc propriile cheltuieli.
Cele șase țări, cunoscute drept grupul statelor „frugale” datorită poziției lor tradițional prudente față de cheltuielile publice europene, cer o reducere de câteva sute de miliarde de euro din propunerea de aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034.
Țările „frugale” cer reducerea bugetului UE
Solicitarea a fost formulată joi, după o întâlnire organizată la Berlin. La discuții au participat cancelarul german Friedrich Merz, cancelarul austriac Christian Stocker, premierul danez Mette Frederiksen și premierul finlandez Petteri Orpo.
Premierul suedez Ulf Kristersson și premierul olandez Rob Jetten s-au alăturat reuniunii prin videoconferință.
Într-o declarație comună, cei șase lideri au transmis că propunerea Comisiei Europene trebuie revizuită substanțial.
„Pentru a se ajunge la un acord acceptabil, propunerea Comisiei Europene de aproape 2 trilioane de euro trebuie redusă cu câteva sute de miliarde de euro într-un mod echilibrat”, au transmis șefii de guvern.
Toate capitolele bugetului UE trebuie să contribuie la reduceri
Germania, Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda și Suedia consideră că „toate capitolele” bugetului european trebuie să contribuie la economii.
În schimb, cele șase guverne cer o schimbare a priorităților Uniunii Europene. Viitorul cadru financiar multianual ar trebui să pună accentul în principal pe:
- securitate și apărare;
- competitivitate economică;
- gestionarea migrației;
- suveranitatea europeană;
- sprijinul pentru Ucraina.
Această abordare va genera, cel mai probabil, negocieri dificile cu statele care depind într-o măsură mai mare de fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare regională.
Friedrich Merz: „Nu suntem zgârciți”
Cancelarul german Friedrich Merz a respins ideea că poziția celor șase state ar reprezenta o încercare de a limita ambițiile Uniunii Europene.
„Nu suntem zgârciți, dar aceste tipuri de alocări, precum cele propuse de Comisie, pur și simplu nu se potrivesc vremurilor noastre”, a declarat Merz.
Cancelarul german a insistat asupra contribuției importante pe care cele șase state o au la nivel european.
Potrivit lui Merz, Germania, Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda și Suedia finanțează împreună aproximativ 40% din bugetul comunitar. Cele șase state contribuie, de asemenea, cu aproximativ 70% din ajutorul bilateral acordat Ucrainei de statele UE, potrivit datelor invocate de cancelarul german.
Merz consideră că majorarea propusă de Comisia Europeană, de aproximativ 60% față de bugetul actual, nu este justificată în actualul context economic.
Germania critică majorarea de 60% a bugetului european
Cancelarul german a pus problema în contextul eforturilor de consolidare bugetară din statele membre.
„În perioade de consolidare bugetară în toate statele membre, acest lucru este pur și simplu inacceptabil”, a argumentat Merz.
Declarația indică una dintre principalele linii de conflict care vor domina negocierile privind bugetul UE 2028-2034.
Statele care susțin disciplina financiară vor reducerea cheltuielilor, în timp ce alte guverne europene consideră că Uniunea are nevoie de mai multe resurse pentru a răspunde noilor provocări geopolitice și economice.
Austria avertizează că agricultura nu trebuie uitată
Austria susține necesitatea unei revizuiri a cheltuielilor, însă poziția Vienei este mai nuanțată.
Cancelarul Christian Stocker a declarat că nu poate explica cetățenilor austrieci de ce Uniunea Europeană discută despre „cel mai mare buget din istorie”, în timp ce Austria este nevoită să își reducă propriile bugete.
Stocker a avertizat însă că anumite domenii tradiționale ale politicii europene nu trebuie abandonate.
„Poate nu toate elementele din acest buget merită automat un al doilea mandat”, a spus cancelarul austriac.
În același timp, el a subliniat că, din perspectiva Austriei, agricultura și fondurile regionale nu ar trebui uitate.
Agricultura și fondurile de coeziune, în centrul disputei
Agricultura și politica de coeziune reprezintă una dintre cele mai sensibile probleme ale viitoarelor negocieri.
Cele două politici tradiționale ale Uniunii Europene reprezintă împreună mai mult de jumătate din bugetul comunitar. Statele din sudul și estul UE se opun reducerii semnificative a fondurilor destinate agriculturii și dezvoltării regionale.
De cealaltă parte, statele „frugale” susțin că prioritățile Uniunii trebuie adaptate noilor realități geopolitice.
Danemarca cere mai mulți bani pentru securitate și apărare
Premierul danez Mette Frederiksen a admis că bugetul Uniunii Europene poate fi mai mare decât în prezent.
Problema, în opinia sa, este dimensiunea creșterii propuse de Comisia Europeană.
„Bugetul UE poate fi mai mare decât este astăzi”, a declarat Frederiksen, adăugând însă că majorarea propusă este „pur și simplu prea mare”.
Danemarca consideră că resursele europene trebuie orientate în primul rând către securitate și apărare, sprijinirea Ucrainei și protejarea frontierelor externe ale Uniunii.
În același timp, Copenhaga susține investițiile în competitivitate și în sectoarele economice capabile să creeze locurile de muncă ale viitorului.
Finlanda pune accent pe frontiera estică a UE
Pentru Finlanda, dezbaterea privind viitorul buget european este legată direct de schimbarea mediului de securitate din Europa.
Premierul Petteri Orpo a subliniat că, inclusiv după reducerile solicitate, bugetul UE va continua să crească semnificativ.
„Nu cerem o UE mai mică sau ca Europa să facă mai puțin. Vrem ca Europa să ia decizii și să își concentreze resursele asupra celor mai importante priorități”, a declarat Orpo.
Pentru Helsinki, una dintre aceste priorități este securitatea frontierei estice a Uniunii Europene, în special în contextul graniței extinse cu Rusia.
