Germania și Austria cer un buget mai mic și mai eficient pentru Uniunea Europeană în perioada 2028-2034 și solicită o reducere semnificativă a birocrației europene. Poziția celor două state a fost prezentată la Bruxelles, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Generale din 22 septembrie, unde miniștrii europeni au discutat viitorul Cadrului Financiar Multianual.
Cele două guverne se aliniază astfel statelor europene care susțin disciplina bugetară și resping majorarea cheltuielilor comune fără identificarea unor economii și priorități clare.
Germania cere reducerea bugetului UE cu sute de miliarde de euro
Ministrul german pentru Europa, Gunther Krichbaum, a declarat că Berlinul solicită o reducere de „câteva sute de miliarde de euro” față de propunerea Comisiei Europene pentru bugetul UE 2028-2034.
Germania se opune, în același timp, ideii ca Uniunea Europeană să introducă noi surse proprii de venit pentru finanțarea viitorului buget.
Declarația vine după ce președintele Consiliului European, António Costa, a susținut într-un interviu acordat pe 21 septembrie că viitorul buget european ar putea necesita taxe pe care guvernele naționale nu le colectează în prezent.
Krichbaum a criticat poziția lui Costa și a cerut „mai mult realism”, argumentând că bugetele naționale se află deja „sub o presiune enormă”.
Ministrul german a apreciat că astfel de propuneri nu contribuie la găsirea unui compromis și a pus sub semnul întrebării realismul introducerii unor noi taxe europene în actualul context bugetar.
Berlinul vrea investiții în tehnologie și inteligență artificială
Germania susține însă că reducerea volumului bugetului nu trebuie să afecteze investițiile în domeniile considerate strategice.
Krichbaum a indicat în special noile tehnologii și inteligența artificială. Potrivit ministrului german, Uniunea Europeană trebuie să investească în sectoare în care riscă să rămână în urma Chinei, Statelor Unite și a altor competitori internaționali.
Berlinul dorește astfel o reevaluare a priorităților bugetare și o concentrare a resurselor asupra domeniilor cu impact asupra competitivității europene.
Austria cere mai puțină birocrație în Uniunea Europeană
Austria pune accentul pe simplificarea legislației și reducerea sarcinilor administrative.
Ministrul austriac pentru Europa, Integrare și Familie, Claudia Bauer, a criticat abordarea potrivit căreia birocrația poate fi redusă prin adoptarea unui număr tot mai mare de acte legislative.
„Cei care încearcă să combată birocrația în creștere prin și mai multe legi ajung să stingă incendiile cu hârtie”, a declarat Bauer.
Austria susține pachetele „Omnibus” de simplificare legislativă, dar consideră că prioritățile trebuie schimbate.
Viena va prezenta un document informal prin care propune o perioadă de un an dedicată implementării legislației existente, simplificării procedurilor și eliminării reglementărilor considerate superflue.
„Ar trebui să ne concentrăm timp de un an pe implementarea reglementărilor, pe simplificare și, de asemenea, pe eliminarea reglementărilor superflue”, a explicat ministrul austriac.
Viena vrea un buget UE mai mic, dar mai eficient
Austria consideră că principiul simplificării trebuie aplicat și viitorului buget UE 2028-2034.
Propunerea Vienei prevede ca volumul total al bugetului multianual să fie „redus semnificativ”, iar fondurile să fie concentrate în domeniile în care pot produce cele mai importante beneficii.
Austria indică drept priorități cercetarea și inovarea, sectorul științific și mediul de afaceri, precum și agricultura și dezvoltarea regională.
„Nu avem nevoie de cel mai mare buget posibil în Uniunea Europeană; avem nevoie de cel mai eficient”, a afirmat Claudia Bauer.
Germania și Austria se aliniază statelor „frugale”
Pozițiile Berlinului și Vienei le apropie de grupul statelor europene cunoscute drept „frugale”. Din această categorie fac parte, alături de Germania și Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, care susțin o politică de disciplină fiscală și prudență în ceea ce privește cheltuielile comune.
Austria susține că aceste state reprezintă mai puțin de o treime dintre membrii Uniunii Europene, dar contribuie cu aproape două treimi la bugetul european.
Din perspectiva Vienei, negocierile trebuie să ducă la o „zonă de aterizare realistă” pentru viitorul cadru financiar.
