Germania a lansat astăzi acuzații grave la adresa Chinei, pe care o considerată responsabilă pentru menținerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute de ministrul german de Externe, Johann Wadephul, aflat într-o vizită oficială în Japonia, și vin chiar înaintea unei întâlniri la nivel înalt între președintele american Donald Trump, liderul ucrainean Volodimir Zelenski și alți oficiali europeni.
„Războiul Rusiei este posibil datorită Chinei”
Wadephul a afirmat într-un discurs la Fundația pentru Pace Sasakawa din Tokyo că 80% din bunurile cu dublă utilizare utilizate de Rusia provin din China, în timp ce Beijingul este și cel mai mare cumpărător de petrol și gaze rusești.
„Această evoluție contravine nu doar intereselor de securitate europene, ci și celor ale partenerilor noștri din Indo-Pacific”, a declarat ministrul german.
Politica SUA și dilema sancțiunilor
Declarațiile vin pe fondul tensiunilor dintre Washington și Beijing. Donald Trump a amenințat cu sancțiuni secundare statele care cumpără energie rusească, impunând deja tarife de 25% pentru India, însă nu a aplicat până acum măsuri similare împotriva Chinei.
Această diferență de abordare alimentează criticile europene la adresa Chinei și pune în discuție coeziunea transatlantică în privința gestionării conflictului din Ucraina.
Rolul Coreei de Nord și complicitatea Beijingului
Un alt punct sensibil ridicat de Wadephul este implicarea indirectă a Coreei de Nord. Potrivit acestuia, Rusia folosește muniție nord-coreeană împotriva Ucrainei, fapt ce nu ar fi fost posibil fără acordul tacit al Chinei.
„Dacă Rusia trage astăzi asupra Ucrainei cu obuze nord-coreene, acest fapt subminează ordinea de securitate în Europa și dezechilibrează balanța de putere în Asia. Rusia își exprimă recunoștința față de Coreea de Nord prin transfer de tehnologie și expertiză militară”, a explicat Wadephul.
China, criticată și pentru tensiunile din Asia
Oficialul german a avertizat și asupra escaladării situației din Strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud, unde Beijingul „amenință în mod repetat, mai mult sau mai puțin deschis, să schimbe unilateral status quo-ul și să-și extindă granițele”.
„Un lucru este clar: interdicția folosirii forței, prevăzută de Carta ONU, rămâne valabilă, iar o escaladare într-un nod atât de sensibil al comerțului internațional ar avea consecințe grave asupra securității globale și a economiei mondiale”, a avertizat Wadephul.
Germania își înăsprește tonul față de Beijing
Declarațiile lui Wadephul confirmă schimbarea de direcție a diplomației germane. Noul guvern de la Berlin menține linia critică inițiată de fosta ministră Annalena Baerbock, care l-a numit pe președintele chinez Xi Jinping „dictator”, marcând o ruptură față de abordarea conciliantă promovată de fostul cancelar Angela Merkel.
