Grupul rus Gazprom, mult timp unul dintre instrumentele strategice ale Kremlinului, traversează o perioadă de criză profundă, în contextul prăbușirii exporturilor către Europa și al dificultății de a compensa pierderile prin alternative asiatice.
O schimbare de paradigmă
Invazia Ucrainei din februarie 2022 a determinat Uniunea Europeană să reducă drastic – și în unele cazuri să sisteze complet – importurile de gaze rusești. Această decizie a afectat direct Gazprom, ale cărei venituri proveneau în proporție de 40% din exporturile către piața europeană.
Gazoductele Nord Stream sunt în prezent nefuncționale în urma exploziilor din 2022, iar ruta prin Ucraina a fost, la rândul ei, închisă. Singura conexiune activă rămâne gazoductul TurkStream, prin care fluxul zilnic s-a redus la aproximativ 50 de milioane de metri cubi – o zecime din volumul exportat zilnic în 2020.
Pierderi fără precedent și o lipsă acută de transparență
În 2023, Gazprom a înregistrat primele pierderi anuale din 1999 până în prezent, cifrate la peste 7 miliarde de dolari. Mai recent, raportările financiare pentru 2024 au ridicat semne de întrebare. Dacă în martie compania indica pierderi de peste 15 miliarde de dolari, în aprilie acestea au fost înlocuite cu un rezultat net pozitiv de valoare similară.
Această discrepanță a alimentat criticile privind lipsa de transparență a grupului, în ciuda angajamentelor oficiale de a colabora mai eficient cu Ministerul de Finanțe și de a îmbunătăți comunicarea internă.
Reduceri de personal și vânzări de active
Confruntată cu dificultăți structurale, conducerea Gazprom a lansat un amplu proces de restructurare. Printre măsuri se numără reducerea cu aproape 40% a personalului de la sediul central din Sankt Petersburg, închiderea unor birouri internaționale (inclusiv la Bruxelles și Tokyo) și vânzarea unor active de patrimoniu, precum clădirea Gazprom Export din centrul orașului.
De asemenea, compania a renunțat la reședințe de protocol și alte bunuri considerate neesențiale în actualul context.
Reorientare spre piața asiatică și internă
În lipsa pieței occidentale, Gazprom își îndreaptă atenția spre China și spre extinderea rețelei de distribuție la nivel național. Proiectul Forța Siberiei-1 nu satisface pe deplin cererea chineză, iar Forța Siberiei-2, aflat în stadiu de planificare, ar urma să adauge o capacitate suplimentară de 50 de miliarde de metri cubi pe an.
Cu toate acestea, specialiștii avertizează că livrările de gaz către China și alte state din Comunitatea Statelor Independente se fac la prețuri mult mai reduse față de cele practicate anterior în Europa – ceea ce limitează potențialul de redresare financiară.
Pe plan intern, Gazprom a anunțat recent construcția unei noi conducte de 828 kilometri, între Belogorsk și Habarovsk, ca parte a eforturilor de extindere a rețelei în regiunile din estul Rusiei.
Perspective incerte
Gazprom rămâne un actor important în sectorul energetic global, însă capacitatea sa de a-și adapta modelul de afaceri la noul context geopolitic și economic este pusă la încercare.
Deși eforturile de restructurare și reorientare spre Asia pot asigura o continuitate parțială, este puțin probabil ca acestea să compenseze pe deplin pierderea pieței europene – atât în termeni financiari, cât și strategici.
