Tensiunile din Orientul Mijlociu și volatilitatea piețelor energetice pun presiune tot mai mare asupra economiei mondiale, iar miniștrii finanțelor ai principalelor economii dezvoltate au decis să își coordoneze răspunsul pentru a limita efectele crizei.
Miniștrii și guvernatorii băncilor centrale din Grupul celor Șapte (G7) și-au reafirmat luni, la reuniunea desfășurată la Paris sub președinția Franței, angajamentul pentru cooperare multilaterală în fața riscurilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, de încetinirea creșterii economice și de presiunile inflaționiste.
Războiul din Orientul Mijlociu amplifică incertitudinea economică
În declarația comună adoptată la finalul reuniunii, oficialii din Statele Unite, Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Canada și Japonia au subliniat că incertitudinea globală a crescut semnificativ.
Potrivit acestora, conflictul afectează lanțurile de aprovizionare cu energie, alimente și îngrășăminte, ceea ce poate genera noi scumpiri și poate încetini și mai mult economia mondială.
„Creșterea economică și inflația sunt expuse unor riscuri tot mai mari”, au avertizat miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G7.
G7 pregătește ajutor pentru țările cele mai vulnerabile
Statele membre ale G7 au convenit să ofere sprijin țărilor care vor fi cel mai puternic afectate de consecințele conflictului, în colaborare cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.
Ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, gazda reuniunii, a declarat că până la 50 de milioane de oameni ar putea resimți efectele acestei crize.
„Dacă nu facem nimic, 50 de milioane de oameni ar putea fi afectați de această criză. Trebuie să-i sprijinim atât în propriile noastre țări, cât și în străinătate”, a afirmat oficialul francez.
La reuniune au participat și state invitate, printre care Brazilia, India, Kenya, Coreea de Sud și mai multe țări din Golf.
G7 menține presiunea economică asupra Rusiei
Miniștrii de finanțe din G7 au convenit în unanimitate să continue măsurile de presiune asupra Rusiei, pentru a împiedica Moscova să profite de actualele tensiuni geopolitice și de creșterea prețurilor la energie pentru a finanța războiul din Ucraina.
„Dorința de a menține presiunea asupra Rusiei este unanimă”, a declarat Roland Lescure.
Prețul petrolului scade după semnale privind Iranul
Pe piețele internaționale, prețul petrolului Brent a scăzut cu peste 2%, până la 109 dolari pe baril, în contextul speranțelor privind o posibilă soluție diplomatică în relația cu Iranul.
Evoluția cotațiilor petrolului este urmărită atent de guverne și bănci centrale, deoarece influențează direct inflația, costurile de producție și puterea de cumpărare la nivel global.
